:
archives

danratziu

danratziu a fost scris 775 articole pentru casa creștinului

Vizionează „Pèlerinage historique devant les reliques de Saint Nicolas, venues d’Italie en Russie” pe YouTube

Pentru prima oară după circa o mie de ani fragmente din moaştele Sfântului Nicolae, una dintre figurile cele mai îndrăgite în Biserica Ortodoxă Rusă, au fost aduse dintr-o biserică italiană în Rusia și întâmpinate de mulțimi uriașe de credincioși ortodocși veniți să se roage.

Moaștele Sfântului Nicolae sunt păstrate în mod obișnuit în Bazilica Sf. Nicolae din Bari, Italia. Moaștele marelui sfânt al ortodoxiei sunt păstrate într-o raclă de marmură cu geam blindat, sub o lespede de 32 tone, fără a putea fi vazute și fără să fi părăsit vreodată orașul.

Sfântul Nicolae a trăit în sec. al IV-lea. După moarte, comercianți italieni i-au luat trupul din Myra, astăzi Turcia, și l-au adus în Italia. Relicvele sunt expuse în catedrala moscovită până la mijlocul lunii iunie. Apoi vor merge în Sank. Petersburg, al doilea oraș ca mărime din Rusia, după care pe 12 iulie se vor întoarce la Bari.

sursa: AGERPRES

 

Cel puţin 26 de morţi, membri ai minorităţii creştine de rit copt din Egipt, după ce mai mulţi indivizi înarmaţi au atacat un autobuz în Egipt

Cel puţin 26 de persoane au fost ucise, iar alte 25 rănite, după ce mai mulţi indivizi au deschis focul asupra unui autobuz în care se aflau membri ai minorităţii creştine de rit copt din Egipt, informează BBC News online, citând presa şi autorităţile egipteane.

Bilanţul anterior era de 23 de morţi şi 25 de răniţi.

Incidentul a avut loc în provincia Minya, aflată la aproximativ 250 de kilometri sud de Cairo.

Autobuzul se îndrepta spre mânăstirea Sfântul Samuel

continuare sursa

Gheron Gavriil Aghioritul – Cuvânt pentru pelerini

Gheron Gavriil Aghioritul – Sfânta Chilie Aghiou Hristodulu, Sfânta Mănăstire Kutlumusiu

Moaştele Sfântului Ierarh Spiridon vor rămâne până marți în Mănăstirea Pantocrator

Hramul-Manastirii-Pantocrator-30-aprilie-2017-5

sursa foto: basilica.ro

Mii de credincioșii s-au închinat zilele acestea la Moaştele Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei adus de la Catedrala din Kerkira – Corfu la Mănăstirea Pantocrator din Drăgăneşti Vlaşca.

Pentru credincioşii care doresc să se inchine la Moaştele Sfântului Ierarh Spiridon, acestea vor mai rămâne până marți în Mănăstirea Pantocrator.

sursa: basilica.ro

Moaștele Sf. Ierarh Spiridon din Insula Corfu ajung la Mănăstirea Pantocrator din Drăgăneşti Vlaşca – Teleorman

În Duminica Mironosiţelor, Mănăstirea Pantocrator din Eparhia Alexandriei şi Teleromanului îşi sărbătoreşte hramul. Cu acest prilej, o delegaţie a Mitropoliei de Kerkyra va aduce spre închinare credincioşilor moaștele sfântului Ierarh Spiridon din Insula Corfu, informează arhid. Serafim Baciu, Consilier Mass Media al Eparhiei.

sf-spiridon-al-trimitundei

Programul acestui eveniment va debuta vineri, 28 aprilie 2017, începând cu ora 17:00.

Delegaţia care va însoţi sfintele moaşte va fi întâmpinată, la aşezământul monahal din Teleorman, de Chiriarhul Eparhiei, Preasfințitul Părinte Galaction, şi de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Roman al Ungariei. În continuare va fi oficiată slujba Privegherii.

Duminică, 30 aprilie, de la orele 09:00, Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în altarul de vara al Mănăstirii. Sfintele moaște vor rămâne spre închinare până în data de 1 Mai, orele 14:00.

În toată această perioadă, odoarele vor fi aşezate spre cinstire, într-un baldachin special amenajat, alături de moaștele Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena.

sursa: basilica.ro

Piedica cea mai mare şi continuă în calea înaintării spre dragoste este egoismul

„Piedica cea mai mare şi continuă în calea înaintării spre dragoste este egoismul…Egoistul se vede pe sine umflat în proporţii care acoperă toată realitatea. Orice lucru el îl consideră ca un bun ce trebuie sa fie al lui, orice persoană o cantareşte cu interesul de a şi-o face de folos. În toate lucrurile, în toate acţiunile, egoistul îşi proiectează persoana, ei ii slujeşte, ei i se inchină,ea îi este idol în locul lui Dumnezeu …”

Dumintru Stăniloae, Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie, Ed. Dacia,1993, pag. 147

20170326_143741

Hristos a înviat!

Sursă: Hristos a înviat!

Biserica Sfânta Treime Dudeşti | Programul liturgic din Săptămâna Patimilor

Cu noi este Dumnezeu!

„Cei puternici, plecaţi-va!

Căci cu noi este Dumnezeu!

Căci iarăşi de veţi putea,

Şi iarăşi veţi fi biruiţi

Căci cu noi este Dumnezeu!

Şi orice sfat veţi sfătui

Risipi-l-va Domnul

Căci cu noi este Dumnezeu!

Poporul cel ce umbla întru întuneric

A văzut Lumina mare

Căci cu noi este Dumnezeu!

Cei ce locuiţi în latura şi-n umbă morţii

Lumina va străluci peste voi,

Căci cu noi este Dumnezeu!

Că Prunc S-a născut nouă Fiul

Şi S-a dat nouă

Căci cu noi este Dumnezeu!

A Cărui stăpânire S-a făcut

Peste umărul Lui

Căci cu noi este Dumnezeu!

Şi păcii Lui nu este hotar,

Căci cu noi este Dumnezeu!

Şi se cheamă numele Lui

Înger de mare sfat

Căci cu noi este Dumnezeu!

Sfetnic minunat

Căci cu noi este Dumnezeu!

Dumnezeu tare, stăpânitor,

Domn al păcii,

Căci cu noi este Dumnezeu!

Părinte al veacului ce va să fie

Căci cu noi este Dumnezeu!
Înţelegeţi, neamuri şi va plecaţi

Căci cu noi este Dumnezeu!”

 

Începe Sfântul și Marele Post

În Biserica Ortodoxă începe mâine, 27 februarie 2017, Postul Sfintelor Paști. Acesta precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, serbat anul acesta în data de 16 aprilie.

Astfel, perioada de post premergătoare Sfintelor Paşti este de luni, 27 februarie, până sâmbătă, 15 aprilie, inclusiv.

Postul PaştilorPăresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea în popor e numit, în general, Postul Maresau Postul prin excelenţă.

În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexandriei ş.a., unii posteau numai o zi sau două înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti.

Ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, Săptămâna Sfintelor Patimi, nu era socotită în postul Păresimilor, ci se socotea aparte.

Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai şi se postește până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potpoul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea, ș.a.

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai asprudintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

În secolul al IV-lea, Constituţiile Apostolice recomandă să se postească, în ultima săptămână, astfel:

Postiţi din ziua a doua – luni –  până vineri şi sâmbătă şase zile, întrebuinţând numai pâine, sare şi legume şi bând apă, iar de vin şi de carne abţineţi-vă în aceste zile, că sunt zile de întristare, nu de sărbătoare; vineri şi sâmbătă să postiţi, cei cărora le stă în putinţă, negustând nimic până la cântatul cocoşului din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze în şir aceste două zile, să păzească cel puţin sâmbăta – Constituțiile Apostolice, Cartea V, cap. 18.

În general, postul Păresimilor era mult mai aspru decât se ţine azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la Ceasul al nouălea din zi, spre seară, în afară de sâmbete şi duminici, care erau exceptate de la ajunare.

Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

  • în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
  • în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
  • miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
  • în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
  • se dezleagă la vin şi untdelemn în următoarele zile: Sfinţii Patruzeci de Mucenici (9 martie), Joia Canonului Celui Mare, înainte şi după prăznuirea Bunei Vestiri (24 şi 26 martie) şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte.

Pentru a trezi sufletele credincioşilor şi a le îndemna la căinţă şi smerenie, Biserica a hotărât, prin canoanele 49 Laodiceea şi 52 trulan, ca în timpul Păresimilor să nu se oficieze Sfânta Liturghie decât sâmbăta, duminica şi sărbătoarea Buneivestiri, iar în celelalte zile ale săptămânii să se săvârşească numai Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, care e mai potrivită pentru acest timp.

Totodată, pentru a păstra caracterul sobru al Păresimilor, Biserica a oprit prăznuirea sărbătorilor martirilor în zilele de rândale Păresimilor, pomenirile acestora urmând a se face numai în sâmbetele şi duminicile din acest timp.

Sunt oprite, de asemenea, nunţile şi serbarea zilelor onomastice în Păresimi, fiindcă acestea se fac de obicei cu petreceri şi veselie, care nu sunt potrivite atmosferei de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post. Odinioară legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele în acest timp.

Toate serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului şi îndeamnă la smerenie, întristare şi căinţă. Este timpul în care se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în vederea împărtăşirii din ziua Paştilor, conform poruncii a patra a Bisericii

Preluare din sursa: basilica.ro

%d blogeri au apreciat asta: