:
archives

paste

Această etichetă este asociată cu 29 articole

Biserica Sfânta Treime Dudeşti | Programul liturgic din Săptămâna Patimilor

Anunțuri

Cu noi este Dumnezeu!

„Cei puternici, plecaţi-va!

Căci cu noi este Dumnezeu!

Căci iarăşi de veţi putea,

Şi iarăşi veţi fi biruiţi

Căci cu noi este Dumnezeu!

Şi orice sfat veţi sfătui

Risipi-l-va Domnul

Căci cu noi este Dumnezeu!

Poporul cel ce umbla întru întuneric

A văzut Lumina mare

Căci cu noi este Dumnezeu!

Cei ce locuiţi în latura şi-n umbă morţii

Lumina va străluci peste voi,

Căci cu noi este Dumnezeu!

Că Prunc S-a născut nouă Fiul

Şi S-a dat nouă

Căci cu noi este Dumnezeu!

A Cărui stăpânire S-a făcut

Peste umărul Lui

Căci cu noi este Dumnezeu!

Şi păcii Lui nu este hotar,

Căci cu noi este Dumnezeu!

Şi se cheamă numele Lui

Înger de mare sfat

Căci cu noi este Dumnezeu!

Sfetnic minunat

Căci cu noi este Dumnezeu!

Dumnezeu tare, stăpânitor,

Domn al păcii,

Căci cu noi este Dumnezeu!

Părinte al veacului ce va să fie

Căci cu noi este Dumnezeu!
Înţelegeţi, neamuri şi va plecaţi

Căci cu noi este Dumnezeu!”

 

Începe Sfântul și Marele Post

În Biserica Ortodoxă începe mâine, 27 februarie 2017, Postul Sfintelor Paști. Acesta precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, serbat anul acesta în data de 16 aprilie.

Astfel, perioada de post premergătoare Sfintelor Paşti este de luni, 27 februarie, până sâmbătă, 15 aprilie, inclusiv.

Postul PaştilorPăresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea în popor e numit, în general, Postul Maresau Postul prin excelenţă.

În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexandriei ş.a., unii posteau numai o zi sau două înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti.

Ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, Săptămâna Sfintelor Patimi, nu era socotită în postul Păresimilor, ci se socotea aparte.

Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai şi se postește până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potpoul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea, ș.a.

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai asprudintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

În secolul al IV-lea, Constituţiile Apostolice recomandă să se postească, în ultima săptămână, astfel:

Postiţi din ziua a doua – luni –  până vineri şi sâmbătă şase zile, întrebuinţând numai pâine, sare şi legume şi bând apă, iar de vin şi de carne abţineţi-vă în aceste zile, că sunt zile de întristare, nu de sărbătoare; vineri şi sâmbătă să postiţi, cei cărora le stă în putinţă, negustând nimic până la cântatul cocoşului din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze în şir aceste două zile, să păzească cel puţin sâmbăta – Constituțiile Apostolice, Cartea V, cap. 18.

În general, postul Păresimilor era mult mai aspru decât se ţine azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la Ceasul al nouălea din zi, spre seară, în afară de sâmbete şi duminici, care erau exceptate de la ajunare.

Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

  • în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
  • în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
  • miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
  • în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
  • se dezleagă la vin şi untdelemn în următoarele zile: Sfinţii Patruzeci de Mucenici (9 martie), Joia Canonului Celui Mare, înainte şi după prăznuirea Bunei Vestiri (24 şi 26 martie) şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte.

Pentru a trezi sufletele credincioşilor şi a le îndemna la căinţă şi smerenie, Biserica a hotărât, prin canoanele 49 Laodiceea şi 52 trulan, ca în timpul Păresimilor să nu se oficieze Sfânta Liturghie decât sâmbăta, duminica şi sărbătoarea Buneivestiri, iar în celelalte zile ale săptămânii să se săvârşească numai Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, care e mai potrivită pentru acest timp.

Totodată, pentru a păstra caracterul sobru al Păresimilor, Biserica a oprit prăznuirea sărbătorilor martirilor în zilele de rândale Păresimilor, pomenirile acestora urmând a se face numai în sâmbetele şi duminicile din acest timp.

Sunt oprite, de asemenea, nunţile şi serbarea zilelor onomastice în Păresimi, fiindcă acestea se fac de obicei cu petreceri şi veselie, care nu sunt potrivite atmosferei de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post. Odinioară legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele în acest timp.

Toate serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului şi îndeamnă la smerenie, întristare şi căinţă. Este timpul în care se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în vederea împărtăşirii din ziua Paştilor, conform poruncii a patra a Bisericii

Preluare din sursa: basilica.ro

PROHODUL DOMNULUI – Grupul de psalti ai Patriarhiei TRONOS

Canonul Cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul

Nu ştiţi voi postul care Îmi place?

Isaia, Capitolul 58

isaia1. Strigă din toate puterile şi nu te opri, dă drumul glasului să sune ca o trâmbiţă, vesteşte poporului Meu păcatele sale şi casei lui Iacov fărădelegile sale.

2. În fiecare zi Mă caută, pentru că ei voiesc să ştie căile Mele ca un popor care făptuieşte dreptatea şi de la legea Dumnezeului său nu se abate. Ei Mă întreabă despre legile dreptăţii şi doresc să se apropie de Dumnezeu.

3. Pentru ce să postim, dacă Tu nu vezi? La ce să ne smerim sufletul nostru, dacă Tu nu iei aminte? Da, în zi de post, voi vă vedeţi de treburile voastre şi asupriţi pe toţi lucrătorii voştri.

4. Voi postiţi ca să vă certaţi şi să vă sfădiţi şi să bateţi furioşi cu pumnul; nu postiţi cum se cuvine zilei aceleia, ca glasul vostru să se audă sus.

5. Este oare acesta un post care Îmi place, o zi în care omul îşi smereşte sufletul său? Să-şi plece capul ca o trestie, să se culce pe sac şi în cenuşă, oare acesta se cheamă post, zi plăcută Domnului?

6. Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor

7. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine.

8. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu.

9. Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi cuvântul de cârtire,

10. Dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei.

11. Domnul te va călăuzi necontenit şi în pustiu va sătura sufletul tău. El va da tărie oaselor tale şi vei fi ca o grădină adăpată, ca un izvor de apă vie, care nu seacă niciodată.

12. Pe vechile tale ruine se vor înălţa clădiri noi, vei ridica din nou temeliile străbune şi vei fi numit dregător de spărturi şi înnoitor de drumuri, ca ţara să poată fi locuită.

13. Dacă îţi vei opri piciorul tău în ziua de odihnă şi nu-ţi vei mai vedea de treburile tale în ziua Mea cea sfântă, ci vei socoti ziua de odihnă ca desfătare şi vrednică de cinste, ca sfinţită de Domnul, şi vei cinsti-o, fără să mai umbli, fără să te mai îndeletniceşti cu treburile tale şi fără să mai vorbeşti deşertăciuni,

14. Atunci vei afla desfătarea ta în Domnul. Eu te voi purta în car de biruinţă pe culmile cele mai înalte ale ţării şi te voi bucura de moştenirea tatălui tău Iacov, căci gura Domnului a grăit acestea. Nu ştiţi voi postul care Îmi place?

christusmonogramm-e1406839984350

Rânduiala postirii de la Paşti până la Rusalii

Perioada pascală pe care o traversăm este una a bucuriei şi a împlinirii duhovniceşti, bucurie manifestată atât în conţinutul slujbelor Bisericii, cât şi în rânduiala pe care o urmează fiecare creştin în viaţa sa particulară.

Tocmai de aceea şi rânduiala postirii în această perioadă se modifică faţă de cea din cursul obişnuit al anului bisericesc. În acest sens, în Săptămâna Luminată care a urmat Praznicului Sfintelor Paşti s-a putut observa în calendar specificaţia „harţi”, pentru zilele de miercuri şi vineri. Această precizare calendaristică vine să atragă atenţia că în aceste zile este dezlegare la toate mâncările, adică şi la cele cu carne, ouă şi brânză, pe întreaga durată a acestei săptămâni, precum şi la vin. Aceasta pentru a întări şi mai mult caracterul de bucurie al Praznicului Sfintei Învieri, bucurie care se prelungeşte vreme de o săptămână şi în ceea ce priveşte alimentaţia creştinilor.

În trecutul îndepărtat al Bisericii, în unele părţi erau dezlegate de la post nu numai miercurea şi vinerea Săptămânii Luminate, ci întreaga perioadă pascală, până la Cincizecime sau Rusalii (Sfântul Epifanie, „Expunerea credinţei”, 22). Acest lucru apare menţionat şi în „Pravila de la Govora”, din 1640, în cap. 14.

Pentru a evita însă unele excese din viaţa creştinilor, cu timpul, dezlegarea aceasta a fost restrânsă doar la perioada Săptămânii Luminate, urmând însă ca toate celelalte zile de miercuri şi vineri să aibă dezlegare la untdelemn şi vin. Dezlegarea aceasta se înscrie în acelaşi context al bucuriei în care ne înscrie Praznicul Învierii Mântuitorului Hristos din morţi.

Regula aceasta a dezlegărilor miercurea şi vinerea la untdelemn, peşte şi vin din perioada pascală s-a generalizat cu timpul în întreaga Biserică. În acest sens, „Tipiconul Sfântului Sava”, scriere monahală a cărei redactare a fost finalizată în secolul al XVI-lea, menţionează privitor la aceasta următoarele: „Iar în miercurile şi vinerile din toată Cincizecimea se dezleagă pentru monahi la untdelemn şi vin, iar pentru mireni şi la peşte; iar în Miercurea Înjumătăţirii Praznicului şi în cea a Odovaniei Paştilor se dezleagă la peşte şi pentru monahi” („Tipiconul”, Suceava, 2002, p. 46).

Socotim că păstrarea acestei reguli a postirii, deşi cu dezlegările indicate mai sus, chiar şi în perioada pascală, până la Rusalii, are în vedere şi o minimă pregătire trupească a creştinului pentru primirea Sfintei Împărtăşanii în Duminicile acestei perioade. Acesta considerăm că este motivul cel mai plauzibil pentru care, în pofida bucuriei acestei perioade luminate, au fost păstrate totuşi miercurile şi vinerile ca zile de postire. sursa: ziarullumina.ro

Interviu cu Parintele Savatie Bastovoi, invitat al emisiunii “Lumea Sandei” din 12 aprilie 2015

În duminica Paștilor, Părintele Savatie Baștovoi, a fost invitatul emisiunii  “Lumea Sandei”  realizate de Sanda Filat, la TV7 – Republica Moldova.

Pentru vizionarea emisiunii, clik pe imaginea de mai jos!                   sageata_jos_fiimplinit

savatie

Paștele – film subtitrat

Hristos a înviat!

Hristos a înviat!

ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SĂ VĂ UMPLE SUFLETELE ȘI CASELE DE LUMINĂ ȘI BUCURII!

Fotografiile sunt realizate anul trecut, la Vatra Dornei . Sărbători în lumină!

paste bucovinaP1050342P105034120140420_13355620140420_133518

Radio Crestin – Ortodox

Colinde

RSS Agentia de stiri Basilica

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

Cel mai frumos documentar despre Romania

trafic

%d blogeri au apreciat asta: