Mihai ”Miță” Georgescu, solistul formației Bere Gratis, interpretează imnul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea.
Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din toată lumea are un imn interpretat de artistul Mihai ”Miță” Georgescu, solistul formației Bere Gratis, împreună cu Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei Române.
Versuri
Zâmbeşte, orice ar fi
Mâine e o nouă zi
Crede şi nu uita
Hristos te va lumina
O viaţă, doar una ai
Învaţă când primeşti să dai
Iartă şi nu uita
Hristos te va ierta
Refren:
Deschide-ţi acum inima
Ridică numai privirea
De sus de undeva
Vine toată iubirea
Lupta între bine şi rău
Vorbeşte cu sufletul tău
Trăieşte cu Dumnezeu
El va fi cu tine mereu
Refren:
Deschide-ţi acum inima
Ridică numai privirea
De sus de undeva
Vine toată iubirea
În perioada 1-4 septembrie 2016, la Bucureşti, va avea loc Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din toată lumea, eveniment cu participare naţională şi internaţională, organizat cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de Arhiepiscopia Bucureştilor, în colaborare cu Patriarhia Română. În contextul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox, această întâlnire reprezintă o încununare a evenimentelor dedicate tinerilor și organizate în anul 2016 pe cuprinsul Patriarhiei Române.
sursa: basilica.ro
Postul Sfintei Marii 2016. Postul Adormirii Maicii Domnului incepe de obicei pe 1 august si are o durata de două săptămâni (1-15 august). Lasata secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului se face pe data de 31 iulie. In cazul in care 31 iulie este in zi de miercuri sau vineri, se lasa sec in seara zilei de 30 iulie si postul incepe pe 31 iulie.
In popor este cunoscut si sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Santamariei. Este un post care ii pregateste pe crestini pentru cele doua mari praznice din luna august: Schimbarea la Fata (6 august) si Adormirea Maicii Domnului (15 august).
Originea acestui post a fost fixata in secolul al V lea cand s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului. La inceput durata postului Adormirii Maicii Domnului era diferita pentru crestini, cei din Antiohia posteau o zi, pe 6 august , in vreme ce la Ierusalim acest post tinea opt zile. Existau si crestini care posteau toata luna august, in vreme ce altii posteau in luna septembrie. Uniformizarea datei si a duratei postului a avut loc in sec. al XII-lea, la sinodul local din Constantinopol (1166), condus de patriarhul ecumenic Luca Crysoverghis. Aici s-a stabilit ca acest post sa fie tinut incepand cu 1 august si sa se termine pe 15 august, ziua praznuirii Adormirii Maicii Domnului.
Exista randuiala ca impreuna cu slujba Vecerniei sa se savarseasca in aceasta perioada a postului Adormirii Maicii Domnului si cele doua Paraclise ale Fecioarei Maria, iar in ajunul praznicului, Prohodul Maicii Domnului.
Postul Adormirii Maicii Domnului inseamna infranare nu doar de la anumite alimente, ci de la tot ce ne desparte de Dumnezeu. Daca ne tinem departe de anumite mancaruri, sa ne tinem departe si de pacate. Sa nu ne intristam ca pierdem satisfactia pe care ne-o aduce hrana de „dulce”, caci prin retinerea de la ea vom fi partasi unor daruri care ne fac mostenitori ai Imparatiei lui Dumnezeu.
Daca in acest post se recomanda ajunare luni, miercuri si vineri pana la ora 15.00, ora de la care se poate consuma numai mancare uscata, iar daca marti si joi ni se cere sa mancam fara ulei, nu trebuie sa intelegem ca postul Adormirii Maicii Domnului dispretuieste trupul. Nu, acest post cauta sa-l mantuiasca impreuna cu sufletul.
Sa nu ajungem la astfel de ganduri: „Maine ce voi mai gati?”, „Astazi cu ce bani sa mai cumpar bucate de post?”, caci nu diversificare alimentara si cheltuiala peste masura cere postul. Faceti din rugaciune mancare pentru vremea postului si veti vedea cat de hranitoare si de ieftina este adevarata mancare de post. Nu va indemn la o postire peste puterile dumneavoastra, ci doresc sa va atrag atentia ca postul are nevoie si de rugaciune. Fara ea, cele doua saptamani de post vor fi chinuitoare si vor parea ca nu mai au sfarsit.
sursa : crestinortodox.ro
Până în prezent România a avut cinci patriarhi, personalități marcante ale ortodoxismului. Miron Cristea a fost primul patriarh al României Mari iar Iustinian Marina a avut cea mai lungă păstorire.
surse: YouTube si Wikipedia.org
„In cei 26 de ani după 1989, Biserica Ortodoxă Română (care reprezintă 86,45% din totalul populaţiei) a finalizat construirea a 3.191 de biserici, iar celelalte culte recunoscute (care reprezintă 13,55% din totalul populaţiei) au edificat un număr de 5.222 locașuri de cult. Prin urmare, se poate constata faptul că din numărul total de lăcaşuri de cult construite după 1989 doar 37,9% sunt ortodoxe.”
Secretariatul de Stat pentru Culte a publicat situația centralizată a lăcașurilor de cult din România[1], așa cum era la data de 31 decembrie 2015. Această statistică oferă posibilitatea analizei cantitative și comparative între culte și are avantajul de a lămuri un aspect care din ce în ce mai des este invocat ca problemă, construcția de biserici.
Întrucât regimul comunist a împiedicat zidirea lăcașurilor de cult, în condițiile creșterii demografice, demararea unor noi construcții de biserici după anul 1989 a fost necesară, acestea fiind construite la iniţiativa comunităţilor de credincioşi. După 26 de ani, doar Biserica Ortodoxă Română a devenit ținta criticilor pe această temă.
Publicarea informării Secretariatului de Stat pentru Culte arată o situație surprinzătoare, dar reală, a cărei cunoaștere este necesară oricărei analize oneste.
Astfel, credincioşii ortodocși, care reprezintă 86,45% din populaţia României, conform ultimului recensământ (2011), deţin doar 59,9% din numărul total al lăcașurilor de cult, iar celelate culte recunoscute au 40,1% dintre acestea.
Mai mult decât atât, conform situaţiei prezentate de Secretariatul de Stat pentru Culte, Biserica Ortodoxă Română reprezintă de departe cultul cu cele mai puține biserici raportate la numărul de credincioși, având în medie un lăcaş de cult la 994 de ortodocși. Dacă avem în vedere că dintre cele 16.403 lăcașuri de cult ortodoxe la care se face referire, potrivit evidenţelor Patriarhiei Române, doar 13.511 sunt parohiale (biserici de parohii și filii, celelalte fiind capele de cimitir, biserici și paraclise mănăstirești), o biserică revine la peste 1.200 credincioşi ortodocși.
Pe de altă parte, este important de observat că în cei 26 de ani după 1989, Biserica Ortodoxă Română (care reprezintă 86,45% din totalul populaţiei) a finalizat construirea a 3.191 de biserici, iar celelalte culte recunoscute (care reprezintă 13,55% din totalul populaţiei) au edificat un număr de 5.222 locașuri de cult. Prin urmare, se poate constata faptul că din numărul total de lăcaşuri de cult construite după 1989 doar 37,9% sunt ortodoxe.
Biserica Ortodoxă Română nu se situează, potrivit așteptărilor firești, în fruntea listei la creșterea procentuală a numărului de biserici după 1989 (inclusiv cele aflate în curs de construcție). Ea se află abia pe locul 7, cu o creștere procentuală de 35,1% în perioada 1989-2015. Pentru acelaşi interval de timp, cultul penticostal a avut o creștere de 268,8%; cel adventist de ziua a șaptea de 199,2%; creștinii după evanghelie de 170%; cultul baptist de 113,7%; Biserica Ortodoxă Rusă de rit vechi 45,6%; iar Biserica reformată cu 35,47 %.
citeste mai mult aici
Doamne, Dumnezeul nostru, Care ai răbdat prigonirile, batjocurile şi chiar moartea pe cruce pentru mântuirea noastră, Cel ce ai spus că “prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre”, arată-mi mie, păcătosului, milele Tale cele bogate şi dăruieşte-mi duhul răbdării, ca sufletul meu cel încercat să dobândească alinare.
Vezi deznădejdea care mă ispiteşte, vezi încercarea prin care trec şi ajută-mă să ies din ea curăţit de păcate şi pregătit să-Ţi slujesc în toate zilele vieţii mele, şi să slăvesc Numele Tău cel sfânt, cântând împreună cu toţi îngerii şi sfinţii: Aliluia! Domnul este luminarea mea şi Mântuitorul meu, de cine mă voi teme? Domnul este sprijinitorul vieţii mele, de cine mă voi înfricoşa? Iubi-Te-voi, Doamne, vârtutea mea! Domnul este în tărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu. Domnul este ajutorul meu şi voi nădăjdui întru El: Apărătorul meu şi puterea mântuirii mele şi sprijinitorul meu. Amin.
.
La Paris a avut loc sâmbătă, 19 martie 2016, amplasarea primei cupole a Catedralei Sfânta Treime aparţinând Eparhiei Chersonului din cadrul Patriarhiei Moscovei. Edificiul se află în apropierea turnul Eiffel, pe cheiul Branly a râului Sena. Slujba de binecuvântare a cupolei a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Nestor, Episcopul Chersonului.
La eveniment au mai fost prezenţi şi următorii ierarhi: Înaltpreasfinţitul Părinte Mihail, Arhiepiscopul Genevei și Europei de Vest (Biserica Ortodoxă Rusă din afara graniţelor), şi Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale.
Potrivit site-ului ortodoxmd.eu, din partea statului francez au participat: secretarul de Stat pe relații cu Parlamentul, Jean-Marie Le Guen, arhitectul Jean-Michel Wilmotte. De asemenea, din partea Federaţiei Ruse la eveniment au fost prezenţi: ambasadorul Rusiei, Alexandr Orlov, vice-premierul rus, Serghei Prihodiko și șeful principal pe afacerile administrației prezidențiale, Alexandr Kolpakov.
Cu acest prilej, Serghei Prihodiko, vorbind în numele Guvernului Rus, a subliniat faptul că edificiul va fi finalizat înainte de termen. „Reprezentanţii companiei Bouygues ne-au informat că lucrările vor fi finalizate în luna august, mai înainte de data planificată iniţial. La toamnă centrul cultural şi lăcaşul de cult vor fi deja deschise vizitatorilor şi enoriaşilor”, a spus Excelenţa Sa dl Serghei Prihodiko.
De asemenea, în cuvântul său, Episcopul Nestor a subliniat faptul că această zi va rămâne în istoria prezenţei Ortodoxiei în Franţa, iar (edificiul n.r.) va deveni un simbol vizibil al apropierii relaţiilor de prietenie dintre poporul rus şi cel francez, după cum aflăm de pe site-ului mospat.ru.
Proiect iniţiat în anul 2007
În timpul unei vizite efectuate în Franţa (anul 2007), Patriarhul Rusiei de atunci, Alexei al II-lea, şi-a exprimat dorinţa ridicării unui locaş de cult în Paris, iar preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi-a exprimat dorinţa de a sprijini acest proiect. În acest sens, statul rus a cumpărat în anul 2010 un teren de 4000 de mp2 în apropiere de turnul Eiffel, teren care va găzdui un locaş de cult şi un centru cultural. Centrul cultural religios va cuprinde o şcoală bilingvă rusă-franceză, o casă parohială, o librărie, săli de expoziţie etc, conform lefigaro.fr.
citeste mai mult pe: basilica.ro
Un film documentar, regizat de Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, ce poarta numele de: „Ortodoxie in Romania” sau „România ortodoxă”.
Filmul se opreste asupra vieții contemporane și a istoriei Bisericii Ortodoxe din România.
Istorisirea aminteste de sfinții iubiti ai poporului român – de Ștefan cel Mare, de lucrările Sfantului Paisie Velicicovschi…
Comunicat
Care este scopul şi ce se ascunde în spatele acestei vădite campanii de denigrare a credinţei noastre ortodoxe?
Cu aproape o săptămână înainte de marea sărbătoare a Sfintei Parascheva, unele televiziuni au prezentat, seară de seară, în programele de ştiri, la ore de maximă audienţă, reportaje privind o serie de abateri şi nereguli din Biserica Ortodoxă, în unele episcopii şi mănăstiri.
Întrebarea noastră şi a tuturor creştinilor ortodocşi, profund indignaţi şi mâhniţi pentru această atitudine a mass-media: care este scopul şi ce se ascunde în spatele acestei vădite campanii de denigrare a credinţei noastre ortodoxe?
Ştim că există nereguli şi abateri printre slujitorii Bisericii. Şi au fost dintotdeauna. Începând cu Iuda, care era apostol, iubitor de arginţi şi care pentru bani l-a vândut pe Hristos, apoi s-a spânzurat. Dacă între cei doisprezece a fost o Iudă, desigur că şi acum se vor găsi cu sutele! Şi alţi apostoli au căzut, s-au lepădat de Hristos, s-au îndoit de El, dar au plâns cu amar şi Dumnezeu i-a iertat şi i-a primit. Aceasta este problema lui Dumnezeu, Cel Care îi judecă pe slujitorii Săi, nu a noastră!
Aşa cum sunt, sunt păstorii noştri, oameni supuşi ispitelor. Aşa cum ne dezleagă de mulţime de păcate şi duc pe umerii lor neputinţele noastre, aşa şi noi trebuie să purtăm slăbiciunile lor fără să-i judecăm, după cum ne porunceşte Sf. Ap. Pavel: ”purtaţi-vă sarcinile unii altora şi aşa veţi împlini legea lui Hristos.” (Epistola către Galateni, 6,2)
Dar nu aceasta este problema reală a celor din umbra ecranului. Ea ascunde de fapt ura unor inimi rele şi necredincioase împotriva credinţei noastre strămoşeşti – singurul liman, dintotdeauna, pentru tot sufletul aflat în suferinţă – cu scopul clar de a o denigra şi de a încerca să îi îndepărteze pe credincioşi de Biserica lor şi de Har.
Avem Credinţa ortodoxă de două mii de ani. Ea nu este a slujitorilor Bisericii, ci este un dar al lui Dumnezeu, primit direct prin Sf. Apostol Andrei şi moştenită ca un tezaur sfânt, prin care trăim în şi pentru Hristos, cu rugăciunile Maicii Domnului şi ale Sfinţilor. Adică familia noastră spirituală, pe care o purtăm în suflet, cu care comunicăm şi în mijlocul căreia nădăjduim, cu ajutorul lui Dumnezeu, să ajungem, după ce vom pleca din viaţa aceasta scurtă şi cu necazuri.
Oare pe cine deranjează evlavia creştinilor ortodocşi către Maica Domnului şi către Sfinţi, în mod special către Sfânta Parascheva, unde sute de mii de oameni aleargă şi stau la rând zile şi nopţi, în frig şi în ploaie, pentru a primi binecuvântarea, harul şi ajutorul Sfintei?
Oare de ce în aceste zile, mai mult ca oricând, pe ,,antene” fel de fel se înghesuie cuvinte hulitoare şi batjocoritoare ale unor necredincioşi care în chip samavolnic şi viclean lovesc în Biserica NOASTRĂ, căutând mereu motive de sminteală?
Pe cine slujesc ei? Oare nu pe satana şi pe slugile lui?
Oare chiar nu se ştie care este rezultatul difuzării continue a ştirilor despre crime, sinucideri, violuri, hoţii, accidente, a titlurilor ironice şi defăimătoare, a imoralităţilor din alte emisiuni, asupra sufletului omenesc?
Oare nu se cunoaşte că acestea au acelaşi efect ca reclama repetată de multe ori, care rămâne în memorie şi-l determină pe om la un moment dat să facă ce vede şi ce aude acolo?
Doar atât cuprind inimile semenilor noştri – instigare la ură şi dezbinare, la desfrâu şi fărădelege, la îndepărtarea de tot ce e curat şi sfânt?
Mesajul nostru către toţi acei care se luptă să nimicească sufletul acestui Neam acesta este:
”Să ştiţi că oricât veţi încerca, nu-L veţi putea scoate pe Hristos din inimile noastre şi nu veţi putea opri alergarea noastră către Maica Domnului, către Sfinţi, către Biserică şi către harul cel viu lucrător, care este peste slujitorii ei!”
Trăim deplin cu sufletul credinţa noastră, aşa cum au trăit-o moşii şi strămoşii noştri. Dorim să ne creştem copiii în ea şi să ne adăpăm neîncetat din Apa cea Vie care izvorăşte de la Însuşi Mântuitorul, nu din scursuri străine şi necurăţii! Nu vom lăsa să fie călcate în picioare şi împroşcate cu noroi mormintele voievozilor sfinţiţi şi locurile sacre, adică mănăstirile şi bisericile zidite de ei. Căci de fapt, prin toate aceste acţiuni, aceasta se face!
Noi vom merge înainte cu toţii – Biserica din Cer şi cea de pe pământ, împreună cu slujitorii noştri (aşa cum sunt ei!), pentru care ne rugăm, cu strămoşii noştri pe care îi purtăm în suflet; iar acestora din urmă le şi mulţumim pentru tot ce ne-au lăsat, plătit cu însuşi sângele lor.
Nădăjduim şi suntem convinşi că pe adevăraţii credincioşi şi trăitori nimeni şi nimic nu i-ar putea înşela. Nici lupii în piei de oaie aduşi ca martori (adevărate rătăciri în Biserică şi pe drept cuvânt sancţionate conform Canoanelor). Nici zilnicele atacuri asupra Catedralei Mântuirii Neamului – proiect gândit de zeci de ani, interzis de comunişti şi care, în aceeaşi media, este înfierat de voci viclene. Voci care, în schimb, amuţesc atunci când se acordă undă verde unei mega-moschei în inima unei ţări dintotdeauna creştine.
Toţi cei care au debarcat din corabia milenară a Ortodoxiei sunt liberi să o facă, nimeni nu-i judecă, dar ne doare şi ne mâhneşte că se aruncă cu pietre!
La care dintre popoarele acestei lumi se găseşte o aşa de mare dezbinare şi batjocură la adresa propriei credinţe? Căci sigur uscături vor fi existat şi există oriunde!
Acesta este de fapt adevărul ce se ascunde în spatele emisiunilor amintite. Şi chiar dacă ele doar fac zgomot şi rating, nereuşind sa ciuntească nimic din trupul Bisericii, cuvintele noastre trebuie rostite, ca să nu ,,vorbească pietrele” şi turma să nu se teamă!
Vă rugăm aşadar, în numele lui Dumnezeu cel îndelung răbdător (dar nu până în sfârşit!): încetaţi a mai otrăvi la nesfârşit sufletul românesc şi aşa mult chinuit şi întristat!
Iar noi să ne îndreptăm acum paşii către Colina Bucuriei din Bucureşti, unde ne aşteaptă Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, să facem punte peste timp şi către Cer din chiar inimile noastre!
APOR (Asociaţia Părinţilor pentru Ora de Religie) Suceava
Asociaţia Bucovina Profundă
Fundaţia Sfinţilor Martiri Brâncoveni – filiala Suceava
Asociaţia Pro Vita Suceava