Ce face sora ta? Cum o duce cu soţul ei?
– Părinte, am auzit că are greutăţi, dar face răbdare şi merge înainte.
– Aşa este. Atunci când doi sunt înjugaţi şi unul este puţin mai slab sau mai leneş, atunci celălalt depune mai multă putere şi trage, târându-l oarecum şi pe acela.
Ai văzut? Oameni din lume şi fac lucrare duhovnicească. Iar voi aici sunteţi ca nişte prinţese. Ia gândeşte-te la o mamă care are patru copii, unul întârziat mintal, altul bolnav psihic, altul anemic, iar al patrulea care umblă nopţile pe drumuri. Iar cu soţul ei – cine ştie ce fel de om o mai fi şi acela – să aibă, sărmana, alte necazuri. Şi să suporte atâtea şi atâtea fără să cârtească sau să răbufnească şi fără să aibă cui să-şi spună durerea sa, căci unele lucruri din familie nu se pot spune oriunde.
Se poate, de pildă, ca bărbatul să plece de acasă şi să nu-i lase nici mâncare. Să nu aibă, sărmana, nici bani să plătească chiria şi să vrea să o scoată din casă. Să fie nevoită să lucreze oriunde, să întâmpine primejdii, apoi să vină să-ţi spună: „Fă rugăciune să mă păzească Dumnezeu cel puţin de aceste primejdii!”. Sau, bărbatul ei să fie beţiv, să nu lucreze, ci să meargă numai la cafenea şi ea să fie nevoită să spele scările blocurilor. Iar acela să vină beat la miezul nopţii, să o bată şi să-i ceară banii pe care i-a câştigat ea, sau să meargă el însuşi să-i ia de la cei la care a lucrat femeia lui. Aceasta este adevărată mucenicie.
.
Desigur, unele femei au păcate şi le plătesc în felul acesta, dar sunt altele care nu au. Acestea vor primi răsplata întreagă pentru necazurile pe care le suferă.
Cunosc o mamă, care era ca un îngeraş, un suflet foarte bun, copilul cel mai bun şi mai liniştit al familiei, dar care a nimerit un om sucit. Cum de s-au înşelat părinţii ei?! S-a căsătorit cu un beţiv, care de mic a fost un vagabond. Tatăl lui se îmbăta şi a luat şi el obiceiul aceluia. Ea, sărmana, să lucreze pe la străini, să se omoare cu treburile casei, iar acela să o bată şi s-o ameninţe cu cuţitul. De câte ori nu i-a spus: „O să te omor!”, şi ea să tremure de frică să nu o omoare.
Mucenicie suferă. Mai are încă şi patru copii. Părinţii ei au ajuns până acolo încât i-au propus să divorţeze, dar ea le-a spus: „îmi spune cugetul să mai fac puţină răbdare”. Şi face răbdare. Vă daţi seama? Nu a citit nici Patericul, nici Vieţile Sfinţilor, dar cu toate acestea face răbdare. Odată i-am spus: „Bine, dar copiii tăi nu intervin?”.
„Încă sunt mici, mi-a răspuns ea, au numai şaisprezece- şaptesprezece ani. Lasă să meargă în armată şi după aceea îl vor lua în primire”. Adică, va mai mânca încă bătaie până ce vor merge copiii ei în armată.
Cuviosul Paisie Aghioritul – „Cuvinte Duhovnicesti – Viata de Familie” – Ed. Evanghelismos Sursa foto
Horenii au ridicat marţi o troiţă sus în munte, la locul accidentului, în memoria celor care şi-au pierdut viaţa aici: pilotul Adrian Iovan şi studenta rezidentă Aurelia Ion.
Preotul din Trifeşti, Sorin Trif, alături de secretarul primăriei, Corneliu Olar şi alţi câţiva localnici, au ridicat la doar câţiva metri de locul în care a căzut avionul, o troiţă, în memoria celor doi decedaţi.
La iniţiativa localnicilor, aici a fost oficiată o slujbă şi sfinţită o troiţă în memoria celor doi decedaţi, pilotul Adrian Iovan şi tânăra studentă rezidentă Aurelia Ion, de către preotul Sorin Trif, la care au participat doar secretarul comunei Horea, Corneliu Olar şi câţiva horeni, cu acceptul procurorului care a înţeles gestul profund creştinesc făcut de aceştia.
“La cererea localnicilor am sfinţit o troiţă în memoria celor doi adormiţi, Adrian şi Aurelia. Durere şi păreri de rău…asta simţim. Am ţinut o scurtă slujbă şi o rugăciune pentru sfinţirea troiţei ce se aşează la mormânt“, a spus preotul.
La faţa locului se află un echipaj format din trei jandarmi din Alba care asigură perimetrul şi care vor rămâne, pe schimburi, în acea zonă până la finalizarea cercetărilor.
sursa : aici
Cu credinţa-n suflet şi crucea-n mână: preoţii care luptă în prima linie pentru a opri violenţele de la Kiev
Poliţia de la Kiev a lansat o ofensivă fără precedent în protestele recente din Piața Independenței, denumită și EuroMainda, în încercarea de a dispersa manifestanţii care scandează împotriva actualei administraţii pro-ruse. Cinci persoane au murit și zeci au fost rănite în ciocnirile violente dintre protestatari și jandarmii. În speranța că vor sensibiliza atât forțele guvernamentale, cât și opinia publică, reprezentanți ai clerului ortodox din Ucraina au luat atitudine. Mai mulți preoți s-au poziționat chiar între forțele de ordine înarmate și mulțimea furioasă, ca îndemn la încetare violențelor din ambele părți. În imagine: un preot ortodox încearcă să oprească ciocnirile dintre protestatari şi poliţie în centrul oraşului Kiev, miercuri, 22 ianuarie FOTO AFP
Citeste mai mult: adev.ro/mzwgck
Sfânta Xenia a trăit în Sankt Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elisabeta Petrovna şi Ecaterina a II – a, fiind căsătorită cu Andrei Theodorovici Petrov, capelmaistru imperial.
Se presupune că în primii ani Xenia a dus o viaţă obişnuită, destul de confortabilă, prestând servicii ce nu aveau nevoie de nici o remuneraţie sau răsplătire. Se pare deasemenea că a fost fericită în căsnicie, fiind cu totul devotată soţului ei, care trăia însă puţin cam lumeşte. Deşi tânăr ca vârstă şi cu o sănătate robustă, acesta a murit subit în timpul unei petreceri de noapte.
Moartea fulgerătoare a iubitului ei soţ a zdruncinat -o profund pe Xenia Grigorievna, schimbându- i cu desăvârşire viaţa. Pe atunci avea doar 26 ani, nu se bucurase de urmaşi, iar soţul ei trecuse la cele veşnice total nepregătit.
Adânc afectată de moartea sa, ea a ajuns să se cerceteze cu luare – aminte şi să înţeleagă toată trufia şi deşertăciunea plăcerilor şi bogăţiilor lumeşti. Şi – a dat seama că adevărata valoare se află numai în bogăţia duhovnicească, iar adevărata bucurie n- o găsim decât în Hristos.
Spre surprinderea rudelor şi a prietenilor, Xenia Grigorievna a început să renunţe la tot ce avea. Banii şi toate bunurile le-a împărţit săracilor, chiar şi casa i-a dăruit-o dragei sale prietene Parascheva Antonova. Rudele, considerând-o iresponsabilă, au dat-o în judecată, spre a împiedica înstrăinarea totală a averii fostului ei soţ, motivând că moartea acestuia a dezechilibrat-o mintal. Dar în urma unui minuţios examen medical, la care a fost supusă, s-a constatat că era deplin sănătoasă, având dreptul de a dispune înexclusivitate asupra proprietăţilor sale.
După înlăturarea tuturor obstacolelor lumeşti, Xenia a dispărut din Petersburg vreme de vreo 8 ani. Se spune că în acest timp a trăit retrasă împreună cu o sfântă pustnică, povăţuindu-se în ale rugăciunii şi ale vieţii duhovniceşti de cătreun stareţ luminat.
Spre sfârşitul vieţii ea s-a întors în Petersburg îmbrăcată într-o uniformă veche a soţului ei, de atunci refuzând să mai răspundă la numele de Xenia Grigorievna, pe care l-a înlocuit cu cel al soţului, Andrei Theodorovici. Poate că în devotamentul profund faţă de soţul ei nădăjduia că astfel ar putea prelua din povara păcatelor lui şi a nefericitei sale morţi ce îl surprinsese total nepregătit.
Îndurerată şi plină de căinţă pentru propriile păcate şi ale soţului, şi-a părăsit casa, începând să cutreiere pe străzile mărginaşe ale Petersburgului, cunoscute drept Storona (periferia) Petersburgului.
La început locuitorii Storonei credeau că este vorba despre o cerşetoare cu mintea rătăcită, iar vagabonzii străzii o insultau şi râdeau de ea.
Dar ea indura totul cu umilinţă, păstrând în faţa ochilor imaginea suferinţei cumplite a Celui fără de păcat, a Domnului nostru Iisus Hristos, Cel ce a răbdat ocărî, batjocuri, chinuri şi răstignire, putând fi văzută adesea învecinătatea parohiei Sfântul Matei, unde se aflau cele mai nevoiaşe locuinţe.
Cu vremea, oamenii au început să-şi dea seama că Xenia era mai mult decât o simplă cerşetoare. Au ajuns chiar s-o invite în casele lor, oferindu-i hrană şiîmbrăcămintea necesare pentru a rezista iernilor grele ale Petersburgului. Ea însă nu le accepta niciodată îmbrăcămintea, ci lua de la ei doar câteva copeici, cunoscute sub numele de „regele din spinarea calului”, după înfăţişarea călăreţuluiimprimat pe ele. Le împărţea apoi săracilor, uneori chiar şi cu o anumită proorocie.
Sfânta Xenia era întotdeauna gata să-i ajute pe toţi, în orice împrejurare. În timpul zilei rătăcea pe străzi, chipul reflectându-i starea de spirit lăuntrică, plină de evlavie şi smerenie, de bunătate şi bunăvoinţă. Noaptea însă, pe orice anotimp, se retrăgea pe câmp şi intra în convorbire cu Dumnezeu.
Întotdeauna plină de împreună pătimire şi căutând să-i ajute pe toţi în sale pământeşti, Xenia nu a uitat lumea cea păcătoasă nici după ce a adormit intru Domnul.
Cu adevărat, Xenia, după ce s-a apropiat mai mult de Mântuitorul, continuă să se roage pentru cei care Îl iubesc pe Dumnezeu.
Sfânta a adormit întru Hristos în anul 1802.
La slujba înmormântării, în cimitirul Smolensk, au participat mulţi credincioşi care o venerau pentru harismele ei duhovniceşti ca pe o sfântă.
Pe lângă darul smereniei, sfânta a mai fost blagoslovită şi cu darul înainte -vederii.
De multe ori, prin acest dar, sfânta i-a ajutat pe cei aflaţi în necazuri şi dureri, i-a protejat pe cei săraci şi i-a vindecat pecei bolnavi.
De aceea, după adormirea ei, lângă mormânt s-a construit un paraclis pentru a cinsti amintirea fericitei.
Iar în anul 1988 patriarhul Pimen al Moscovei şi al întregii Rusii a canonizat –o ca „sfântă nebună pentru Hristos, grabnic ajutătoare şi făcătoare de minuni”. În Tomosul Sinodal de canonizare a acestei sfinte s-a hotărât ca ziua de prăznuiresă fie în 24 ianuarie a fiecărui an bisericesc.
.
Placa de deasupra mormântului acestei fericite a lui Hristos consemnează următoarele date:
“ În Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Aici zace trupul roabei lui Dumnezeu Xenia Grigorievna, soţia capelmaistrului imperial Col. Andrei Teodorovici Petrov. Văduvă la vârsta de 26 de ani, pelerină 45 de ani, ea a trăit cu totul 71 de ani. Era cunoscută sub numele de Andrei Teodorovici. Oricine m-a cunoscut, să se roage pentru sufletul meu, ca şi al său să se mântuiască. Amin ” .
Un preot ortodox încearcă să oprească ciocnirile dintre protestatari şi poliţie în centrul oraşului Kiev, miercuri, 22 ianuarie.
Un preot ortodox încearcă să oprească ciocnirile dintre protestatari şi poliţie în centrul oraşului Kiev, miercuri, 22 ianuarie. Poliţia ucraineană a lansat o ofensivă fără precedent în protestele recente de la Kiev, în încercarea de a dispersa manifestanţii care scandează împotriva actualei administraţii pro-ruse.
cititi continuarea articolului : http://www.zf.ro
sursa fotografie : AFP/Mediafaxfoto
FOTO: AFP/Mediafaxfoto
Un preot ortodox încearcă să oprească ciocnirile dintre protestatari şi poliţie în centrul oraşului Kiev, miercuri, 22 ianuarie. Poliţia ucraineană a lansat o ofensivă fără precedent în protestele recente de la Kiev, în încercarea de a dispersa manifestanţii care scandează împotriva actualei administraţii pro-ruse. Cel puţin doi morţi şi câteva zeci de răniţi au fost consemnaţi în urma ciocnirilor.
FOTO: AFP/Mediafaxfoto
Rugaciunea de multumire se citeste ori de cate ori simtim nevoia sa multumim bunului Dumnezeu si Maicutei Domnului pentru tot ce avem sau pentru ceva ce am dobandit. Este bine ca atunci cand simtim ca Dumnezeu ne-a ajutat, sa- i multumim cu multa credinta si dragoste, pentru binefacerile primite.
Imparate si Doamne al meu. Astazi vreau sa iti marturisesc bucuria ce o port in suflet si care vine de la Tine. Sculandu-ma din patul in care dormeam, mi-am ridicat ochii catre cer si am vazut soarele ce ma lumina cu razele sale. Apoi mi-am adus privirea la pamant si am vazut natura, peisajul contemplativ. Copacii, iarba ,florile si animalele. Cat de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne si cat de mult se bucura sufletul meu vazand frumusetea acestora. Nu pot,nu am puterea decat sa spun: Multumesc.Multumesc Tie, Doamne, pentru ca ma invrednicesti a fi partas acestor lucruri. Multumesc pentru familia pe care mi-ai dat-o, pentru viata pe care mi-ai daruit-o si pentru ca ma pazesti mereu si nu ma lasi prada pacatului. Te rog sa fii alaturi de mine in fiecare clipa si sa ma asculti. Sa nu ma parasesti niciodata. Caci tu dai viata tuturor izvorand candela sufletelor noastre si Tie marire inaltam: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh,acum si pururea si in vecii vecilor. Amin
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Dumnezeule a toata milostivirea si indurarea, Care ai nemasurata mila, nespusa si neajunsa iubire de oameni, cazand acum catre a Ta slava, cu frica si cu cutremur, aduc Tie multumire pentru binefacerile de care m-ai invrednicit pe mine nevrednicul robul Tau. Te slavesc, Te laud si Te cant ca pe un Domn, Stapan si Facator de bine. Si iarasi cazand inaintea Ta, iti multumesc si cu smerenie ma rog nemasuratei si negraitei Tale milostiviri, ca si de acum inainte sa-mi daruiesti faceri de bine, ca sa sporesc in dragostea de Tine si de aproapele meu. Izbaveste-ma de tot raul si necazul. Darueste-mi liniste si ma invredniceste ca in toate zilele vieti mele totdeauna multumire sa-Ti aduc si sa graiesc si sa cant cele preabune Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin.