:
you're reading...
articole recente

RĂSPUNSUL PATRIARHIEI ROMÂNE LA DEZINFORMĂRILE ASUR

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:

Întrucât Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) desfășoară în aceste zile o campanie agresivă de dezinformare prin mass-media printr-o serie de informații eronate referitoare la sprijinul financiar de la bugetul de Stat pentru Cultele religioase cu scopul vădit de manipulare a opiniei publice, Patriarhia Română reamintește următoarele:

Statul român nu plătește integral salariile personalului clerical și neclerical, ci asigură doar o contribuție de aproximativ 60% la salariile acestora. Restul salariilor (comparabile cu cele ale profesorilor din Învățământul preuniversitar), impozitele, asigurările de sănătate și contribuțiile sociale sunt plătite din fondurile proprii ale unităților bisericești.

Această situație este consecința secularizării averilor bisericești de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1863), atunci când Biserica a fost deposedată de sursele de întreținere, iar Statul român și-a luat angajamentul de a sprijini de la bugetul public salarizarea personalului deservent și întreținerea lăcașurilor de cult. În prezent, cea mai mare parte a proprietăților bisericești nu au fost încă retrocedate proprietarilor de drept.

De remarcat faptul că sumele plătite de unitățile bisericești pentru plata impozitelor și asigurărilor sociale aferente salariilor personalului deservent sunt aproximativ egale sau depășesc valoarea contribuțiilor la salarii primite de la bugetul de Stat. De exemplu, în fiecare lună valoarea totală a contribuțiilor la salariile personalului din Administrația patriarhală este de 557.472 lei, iar suma plătită de Patriarhia Română la bugetul de Stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate și contribuții sociale este de 575.087 lei. Oricine poate constata faptul că ceea ce se primește de la bugetul de Stat sub forma sprijinului salarial se întoarce la bugetul public prin plata impozitelor și a contribuțiilor sociale aferente.

Din cei 14.231 de preoți și diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt salarizați exclusiv din fondurile proprii ale unităților bisericești, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizați neclericali sunt plătiți integral de Biserică.

Precizăm că personalul bisericesc clerical și neclerical se numără printre categoriile socio-profesionale din România cu cele mai mici salarii. În numeroase comunități din țară, în special din mediul rural, din cauza sărăciei și a migrației în străinătate, preoții nu mai reușesc să-și completeze salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul de Stat reprezentând unicul venit sigur pentru întreținerea familiei. De reținut este și faptul că anual sumele alocate în bugetul de Stat pentru cultele religioase reprezintă doar 0, 4 % din buget, adică de peste 10 ori mai puțin decât sumele alocate pentru învățământ și sănătate.

Referitor la personalul monahal, precizăm că Statul nu plătește integral salariile a 10.000 de călugări și călugărițe. Din cei aproximativ 8. 500 de călugări și călugărițe ortodocși, numai starețul/stareța și preotul slujitor din mănăstiri primesc contribuție de la bugetul de Stat la salariu, adică doar câteva sute de persoane.

În ceea ce privește cei aproape 7. 700 profesori de religie, menționăm faptul că aceștia au același statut cu celelalte cadre didactice din învățământul românesc și sunt salarizați de Ministerul Educației. În acest sens, considerăm că prezența religiei în programa de învățământ din școlile publice este un drept câștigat de poporul român în Decembrie 1989. De altfel, potrivit sondajelor și studiilor sociologice realizate în ultimii 15 ani, majoritatea românilor apreciază rolul orei de religie în formarea și educarea tinerei generații.

Statul român nu oferă subvenții de la bugetul de Stat pentru opera social-filantropică a Bisericii! Cele aproximativ 55 de milioane de lei folosite în anul 2011 de Biserica Ortodoxă Română pentru susținerea celor aproximativ 700 de instituții social-filantropice destinate tuturor categoriile sociale defavorizate de care beneficiază în mod constant aproape un milion de români săraci provin exclusiv din fonduri proprii și donații ale credincioșilor.

În același timp, Patriarhia Română și alte eparhii din țară derulează cu succes programe social-educaționale la nivel național din fonduri europene (Hristos împărtășit copiilor, Alege școala! etc.) ai căror beneficiari sunt zeci de mii de copii, adolescenți și tineri, iar la nivel local există numeroase proiecte sociale derulate de eparhii în parteneriat cu autoritățile locale și alte ONG-uri.

Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, potrivit Codului fiscal (art 15, alin. f), cultele religioase sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru: venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, venituri obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.” Această prevedere din Codul fiscal se fundamentează pe art. 29, alin. 5 din Constituția României, dezvoltat în Legea cultelor nr. 489/2006, unde se menționează: Statul român recunoaște cultelor rolul spiritual, educațional, social-caritabil, cultural și de parteneriat social, precum și statutul lor de factori ai păcii sociale (art. 7 alin. 1); Autoritățile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun și sprijină activitatea acestora. (art. 9 alin. 3).

Trebuie menționat că în momentul elaborării Codului fiscal, ținănd cont de faptul că cea mai mare parte a proprietăților bisericești nu a fost încă retrocedată Bisericii, legiuitorul a avut în vedere identificarea unor surse de finanțare pentru întreținerea lăcașurilor de cult și a celorlalte clădiri bisericești, precum și a lucrării social-filantropice și educaționale desfășurată de Culte în beneficiul populației, care este incomparabil mai amplă și eficientă decât cea a ONG-urilor. De altfel, în toate țările europene există facilități fiscale pentru Culte condiționate de folosirea fondurilor strict pentru activitatea specifică desfășurată în societate.

În același timp, pentru activitățile economice desfășurate prin societăți comerciale, Cultele plătesc taxe și impozite potrivit legislației în vigoare asemenea tuturor agenților economici din țara noastră.

În România, potrivit statisticilor oficiale, sunt 20.240 de școli cu personalitate juridică și arondate, iar nu 4. 700 de școli așa cum dezinformează reprezentanții asociației seculare, adică de peste 4 ori mai multe instituții de învățământ. Dacă astăzi în România se închid spitale și școli, aceasta se întâmplă nu din cauza Bisericii Ortodoxe Române, ci ca urmare a scăderii numărului populației, inclusiv a celei școlare.

Anunțuri

Discuție

Un gând despre &8222;RĂSPUNSUL PATRIARHIEI ROMÂNE LA DEZINFORMĂRILE ASUR&8221;

  1. Oricum BOR e amestecat cu sistemul -sau statul- asa cum e amestecata femeia cu barbatul. Ortodoxia nu mai e Mireasa cui trebuie, e nevasta altuia, unui spurcat.

    Scris de oltean | Iunie 11, 2015, 2:47 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: