:
you're reading...
articole recente, post

Rânduiala postirii de la Paşti până la Rusalii

Perioada pascală pe care o traversăm este una a bucuriei şi a împlinirii duhovniceşti, bucurie manifestată atât în conţinutul slujbelor Bisericii, cât şi în rânduiala pe care o urmează fiecare creştin în viaţa sa particulară.

Tocmai de aceea şi rânduiala postirii în această perioadă se modifică faţă de cea din cursul obişnuit al anului bisericesc. În acest sens, în Săptămâna Luminată care a urmat Praznicului Sfintelor Paşti s-a putut observa în calendar specificaţia „harţi”, pentru zilele de miercuri şi vineri. Această precizare calendaristică vine să atragă atenţia că în aceste zile este dezlegare la toate mâncările, adică şi la cele cu carne, ouă şi brânză, pe întreaga durată a acestei săptămâni, precum şi la vin. Aceasta pentru a întări şi mai mult caracterul de bucurie al Praznicului Sfintei Învieri, bucurie care se prelungeşte vreme de o săptămână şi în ceea ce priveşte alimentaţia creştinilor.

În trecutul îndepărtat al Bisericii, în unele părţi erau dezlegate de la post nu numai miercurea şi vinerea Săptămânii Luminate, ci întreaga perioadă pascală, până la Cincizecime sau Rusalii (Sfântul Epifanie, „Expunerea credinţei”, 22). Acest lucru apare menţionat şi în „Pravila de la Govora”, din 1640, în cap. 14.

Pentru a evita însă unele excese din viaţa creştinilor, cu timpul, dezlegarea aceasta a fost restrânsă doar la perioada Săptămânii Luminate, urmând însă ca toate celelalte zile de miercuri şi vineri să aibă dezlegare la untdelemn şi vin. Dezlegarea aceasta se înscrie în acelaşi context al bucuriei în care ne înscrie Praznicul Învierii Mântuitorului Hristos din morţi.

Regula aceasta a dezlegărilor miercurea şi vinerea la untdelemn, peşte şi vin din perioada pascală s-a generalizat cu timpul în întreaga Biserică. În acest sens, „Tipiconul Sfântului Sava”, scriere monahală a cărei redactare a fost finalizată în secolul al XVI-lea, menţionează privitor la aceasta următoarele: „Iar în miercurile şi vinerile din toată Cincizecimea se dezleagă pentru monahi la untdelemn şi vin, iar pentru mireni şi la peşte; iar în Miercurea Înjumătăţirii Praznicului şi în cea a Odovaniei Paştilor se dezleagă la peşte şi pentru monahi” („Tipiconul”, Suceava, 2002, p. 46).

Socotim că păstrarea acestei reguli a postirii, deşi cu dezlegările indicate mai sus, chiar şi în perioada pascală, până la Rusalii, are în vedere şi o minimă pregătire trupească a creştinului pentru primirea Sfintei Împărtăşanii în Duminicile acestei perioade. Acesta considerăm că este motivul cel mai plauzibil pentru care, în pofida bucuriei acestei perioade luminate, au fost păstrate totuşi miercurile şi vinerile ca zile de postire. sursa: ziarullumina.ro

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: