:
archives

Arhivă pentru

Duminica Ortodoxiei – Prima duminică din Postul Mare

Prima duminică a Postului Mare este ziua în care creștinii ortodocși cinstesc Dreapta Credință. La 4 martie 843, un sinod convocat la Constantinopol de Patriarhul Metodie, în timpul împărătesei Teodora, confirmă hotărârile celor șapte Sinoade Ecumenice și consfințește definitiv cultul icoanelor în Biserică. Tot atunci a fost instituită Duminica Ortodoxiei.

Pentru credincioșii ortodocși, această duminică reprezintă un bun prilej de comuniune.

Duminica Ortodoxiei a fost sărbătorită pentru prima dată la 11 martie 843, în cea dintâi duminică a Postului Mare.

sunday_of_orthodoxy.teaser-large_feature
sursa: basilica.ro
Reclame

Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul

O inregistrare de calitate a Canonului cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul.

Ce este Pavecerniţa?

Un oficiu liturgic specific Postului Paştelui este „Pavecerniţa Mare”. Ea este numită „mare” pentru că este o amplificare a slujbei „Pavecerniţa Mică”, ce se săvârşeşte în afara postului. Altfel spus, Pavecerniţa dobândeşte prin această amplasare în post o semnificaţie conformă acestuia. Este o slujbă mai lungă decât cea care se săvârşeşte în mod normal, având inserată în conţinutul ei şi oficiul slujbei mici.

Pornind de la originile Pavecerniţei, trebuie subliniat faptul că ea apare în Biserică pe filieră monahală, săvârşindu-se la început de către călugării reuniţi în biserică după masa de seară. Acest oficiu încheia cursul liturgic zilnic şi reprezenta slujba de seară. Întrucât în timpul Postului Mare slujba Vecerniei, care pe parcursul anului este aşezată la apusul soarelui, este deplasată mai înainte, a trebuit ca timpul lăsat liber de acest oficiu să fie completat, sfârşind aşadar ziua nu cu masă, ci cu rugăciune. Drept urmare, slujba Pavecerniţei nu se înscrie în ciclul solar obişnuit, ci este o rugăciune amplă, prin care se cere de la Dumnezeu întâi de toate iertarea păcatelor săvârşite în timpul zilei şi, pe de altă parte, ajutor pentru noaptea ce se apropie.

În plus, originea ei stă probabil şi în rugăciunea de seară pe care trebuie să o facă orice creştin în privat. Principalele etape ale formării acestei slujbe sunt atestate în timpul secolului al IV-lea, în anumite documente de practică liturgică a monahilor şi laicilor care trăiau ca ucenici ai Sfântului Vasile cel Mare. Acesta prescria în Regulile Mari că trebuie făcută o rugăciune între ultima masă a zilei şi culcare. Un alt părinte al Bisericii, Ioan Casian, descria acest oficiu ca o dublare a slujbei de noapte, şi nu ca o Pavecerniţă. În fine, de subliniat este faptul că ea reprezintă o transformare a rugăciunii private de seară într-un oficiu monahal care va asimila pe parcurs elemente ale ciclului cotidian.

În continuare, în conţinutul ei vom remarca faptul că preia teme atât din slujba Vecerniei, cât şi din cea a Miezonopticii. Întâi de toate, preia tema mulţumirii pentru ziua scursă, din canonul Vecerniei, iar pe de altă parte preia imitarea veghii îngerilor din canonul Miezonopticii, sfinţind în acest mod momentul trecerii de la zi la noapte. Pe de altă parte, ea îngăduie credincioşilor să se adapteze condiţiilor de rugăciune nocturnă.

Aşa cum am amintit, în timpul Postului Mare, oficiul Pavecerniţei este supus unei modificări considerabile. De exemplu, de luni seară până joi seară, în fiecare din săptămânile Postului, cât şi în primele trei zile ale Săptămânii Patimilor, se celebrează Pavecerniţa Mare, iar în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică seara, Pavecerniţa Mică. În fapt, Pavecerniţa Mare e alcătuită din trei oficii distincte, înlănţuite prin repetarea refrenului: „Veniţi să ne închinăm şi să cădem…”. Prin urmare, aceste cuvinte scot în evidenţă caracteristicile Postului Mare, şi anume lungimea şi repetiţia.

În consecinţă, Pavecerniţa Mare este o slujbă specifică Postului Paştelui, cu substrat monahal, caracterizată prin împletirea slujbei Vecerniei cu cea a Miezonopticii, prin care credinciosul se adaptează mai uşor condiţiilor ascetice de rugăciune. Oficiul Pavecerniţei Mari ne ajută, aşadar, să veghem ca îngerii şi să mulţumim ca oamenii.

sursa: ziarullumina.ro

Uniți, pentru ora de Religie!

Oameni importanți ai acestui neam, oameni de litere, știință și spirit, în favoarea orei de religie. (material Trinitas TV)

După ce personalităţi precum Vlad Miriţă, Liana Stanciu, Anca Sigartău sau Daniel Buzdugan s-au implicat pentru susţinerea religiei în şcoală, acum a venit rândul actorilor Dorel Vişan şi Manuela Hărăbor să facă acelaşi lucru.

Completează, pentru copilul tău, cererea de înscriere la ora de Religie, până la 6 Martie!

Nu fiţi trişti ca făţarnicii

   (Mt. 6, 16) Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii; că ei își smolesc fețele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, și-au luat plata lor.
.
   Făcând aceasta, nu numai că imităm pe fățarnici, dar și îi întrecem de departe. Oftăm cu putere și ne plângem cu amar.  Sunt unii, de fapt sunt mai mulți care, chiar și atunci când nu postesc, se poartă asemeni celor ale celor ce postesc. Se îmbracă într-o fățărnicie mai rea decât păcatul în sine. Fac asta, spun ei, ca să nu-i smintească pe ceilalți (care se așteaptă să postească). Legea dumnezeiască poruncește aceasta (să postești) și tu spui că smintești, ascultând de ea? Dacă postești sufletește, smintești, dar dacă nu postești sufletește (însă te arăți că postești trupește), nu smintești. Poate fi ceva mai nebunesc decât aceasta? De ce nu încetezi a fi mai rău decât fățarnicii (pe care îi judeci), înmulțind propria fățărnicie și nu te gândești la ce sfârșit duce acest mare rău? Nu te rușinezi nici acum, privind la însemnătatea versetului de dinaintea noastră? Căci Iisus nu spune numai că ei se prefac, ci și mai grav, că-și smolesc fețele.

 

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Evanghelia după Matei, Omilia 20.1)

christusmonogramm

Să aveți un Post binecuvântat, cu mult folos duhovnicesc!

Update: Programul liturgic pentru a treia săptămână a Postului Mare

Astăzi – 22 februarie , la amiază, după Sfânta Liturghie, în curtea Bisericii Sf Treime – Dudești.
.. și programul liturgic pentru prima săptămână din Postul Mare.

Locația?  București, sectorul 3, la câteva sute de metri de Piața Alba Iulia.

Să aveți un Post binecuvântat, cu mult folos duhovnicesc!

11045013_10206224654477835_981743147059836985_n10849953_10206175084038605_2641991151363806178_n 10991060_10206175088558718_380241166558488856_n

Credincioşii ortodocşi intră în Postul Paştelui

Postul Paştelui durează 40 de zile şi este perioada de pregătire pentru Învierea Domnului.

Începând de luni, 23 februarie, şi până pe 11 aprilie, credincioşii ortodocşi vor fi în perioada Postului Paştelui. Acest post are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, durează 40 de zile, fiind cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Acest post mai este numit şi postul mare. El a fost orânduit de Biserică pentru pregătirea celor care, odinioară, urmau să primească botezul la Paşti şi ca un mijloc de pregătire sufletească a credincioşilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a comemorării anuale a Patimilor şi a Învierii Domnului. Totodată, perioada postului ne aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice, de unde i s-a dat şi denumirea de Patruzecime.

Respectarea postului este o datorie a oricărui bun credincios. Dezlegările la anumite alimente din timpul postului sunt date credincioşilor de către preotul duhovnic, singurul în măsură să aprecieze condiţiile în care poate posti cel venit la mărturisire.

Tradiţii şi obiceiuri din postul mare

Postul Paştelui a dat naştere unor tradiţii, obiceiuri şi credinţe atinse de o sacralitate specială în folclorul popular românesc.

Astfel, în satele în care tradiţiile încă se păstrează cu rigurozitate, postul este ţinut de întreaga familie şi este combinat cu practici populare. Printre acestea, spălarea tuturor hainelor la început de post şi opărirea vaselor cu leşie obţinută din cenuşă, încât să nu rămână strop de grăsime animală. Postul este, totodată, întâmpinat cu focuri aprinse pe dealurile din preajma satelor şi cu zgomot, pentru a ţine la distanţă spiritele rele.

Unele dintre cele mai profunde, mai frumoase şi înălţătoare slujbe creştine care se ţin în perioada Postului Mare sunt deniile. Până la începerea deniilor, în săptămâna a cincea din Postul Paştelui, satele sunt curăţate şi primenite, începând cu casele şi ogrăzile.

Video – Comemorarea anuală Valeriu Gafencu – 18 februarie 2015

Miercuri, 18 februarie 2015, ora 9:00, a avut loc comemorarea anuală a lui Valeriu Gafencu și a tuturor foștilor detinuți politici din Penitenciarul Târgu Ocna.

Anul acesta, comemorarea anuală a lui Valeriu Gafencu și a tuturor deținuților politici din Penitenciarul Târgu Ocna a fost organizatată de Arhiepiscopia Romanului și  Bacăului și a constat în săvârșirea unui parastas în curtea Bisericii ”Sfinții Împărați Constantin și Elena”, parohia Poieni, din Târgu Ocna – locul unde se află troița ridicată de către familia Gafencu și membrii Asociației Foștilor Deținuți Politici, în memoria detinuților politici și a celor ce odihnesc în cimitirul penitenciarului.

citeste mai mult: epr.ro

Amintiri despre Sf. Paisie Aghioritul. Interviu cu Pr. C. Mițios, Konița, Grecia

Înscrie-ți copilul la ora de religie! Descarcă cererea de aici!

Pentru participarea copiilor la ora de religie este necesară completarea unei cereri din partea părinţilor până la data de 6 martie la unităţile de învăţământ unde studiază.

Completează, pentru copilul tău, cererea de înscriere la ora de Religie, până la 6 Martie!

Ascultă vocea copilului tău! Descarca cererea de aici : cerere

cerere religie

Radio Crestin – Ortodox

Colinde

RSS Agentia de stiri Basilica

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

Cel mai frumos documentar despre Romania

trafic

Reclame
%d blogeri au apreciat asta: