:
archives

Arhivă pentru

Corul de copii Prologos – “Ce Soare Răsare”, un album de colinde autentice româneşti

Copiii Şcolii “Antim Ivireanul” şi ai Grădiniţei Troiţa din Timişoara se pregătesc să întâmpine Naşterea Domnului  cu un album de colinde autentice româneşti, intitulat “Ce Soare Răsare”, al cărui concert de lansare a avut loc pe 26 noiembrie, la orele 18.00, la Filarmonica Banatul. Conţinând 14 colinde alese cu atenţie, albumul “Ce Soare Răsare” reprezintă totodată şi un demers prin care celor mari şi mici li se aminteşte care e, de fapt, esenţa  şi spiritul Crăciunului. Munca susţinută a unui grup de 28 de copii între 4 și 10 ani, alături de care au fost părinți, cadre didactice, specialiști și susținători a avut ca rezultat un album unic si autentic, ce va aduce, cu siguranță, multă bucurie în numeroase familii în preajma  marii sărbători a Nașterii Domnului. cititi mai mult : opinca.info

ASCULTATI  AICI :

CeSoareRasare-sitechristusmonogramm

Anunțuri

Rugăciunea tinerilor care vor să se căsătorească

Doamne, Dumnezeule al milostivirilor si a toata bunatatea, care plinesti cererile celor care Te cheama cu credinta, asculta si nevrednica noastra rugaciune. Tu vezi ca vrem sa ne unim vietile prin casatorie, Tu vezi dorirea inimilor noastre si stii daca este buna sau este rea.

Daca este bineplacut Tie sa luam asupra noastra crucea casatoriei, ajuta-ne sa biruim toate piedicile cu care vrajmasul ne necajeste. Ajuta-ne, Doamne, ca la Tine este nadejdea noastra. Daruieste-ne pace, daruieste-ne liniste si sanatate sufleteasca si trupeasca. Fereste-ne de noroiul desfraului, fereste-ne de caderea in poftele trupesti. Lumineaza-ne mintile ca sa nu fie intunecate de vrajmas. Curateste-ne Tu, ca sa nu ne intineze pacatul. intareste-ne sa mergem pe calea cea ingusta, ocrotiti de Preacurata Ta Maica si de soborul tuturor sfintilor. Sa avem o familie in care sa straluceasca faclia credintei si a virtutilor, si pruncii nostri sa fie calauziti asa cum trebuie pentru a ajunge madulare vrednice ale Bisericii Tale.

Iar daca Tu stii ca din anumite pricini ne este mai de folos sa parasim vrerea noastra si sa nu pornim impreuna pe drumul casatoriei, ajuta-ne sa intelegem aceasta si sa parasim voia noastra fara a fi cuprinsi de tulburare sau de deznadejde.

Inaintea Ta, Doamne, sunt vietile noastre. Randuieste cu ele precum stii ca este mai bine pentru noi. Ca vazand grija Ta sa iti multumim si sa Te laudam pana la sfarsitul zilelor noastre. Ca Tu esti Dumnezeul nostru si Tie slava iti inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

casatorie

Arsenie Boca – Cuvinte de mântuire – Fiul risipitor

Parintele Arsenie Boca : “Cuvant la duminica fiului risipitor”

„Cina cea de taina” – cel mai cunoscut tablou din Renastere – a fost lucrat de Leonardo da Vinci in vreme de 12 ani. A cautat mult un model pentru Iisus. In sfarsit l-a gasit intr-un tanar, frumos la chip, bun, bland, cu suflet mare si radiind de dragoste, un vrednic urmas al lui Iisus. L-a zugravit deci la locul de cinste. Pe ceilalti apostoli i-a gasit mai usor afara de Iuda. Acesta trebuia sa exprime – daca nu chiar sa fie – modelul neincrederii, veninul invidiei, incremenirea ingustimii, rautatea si tradarea.

Aproape se implineau cei 12 ani de cand incepuse tabloul, cand iata ca gaseste la Milano un om, care corespundea intocmai vederilor lui Leonardo. Il plateste ca model si-l aduce in trapeza manastirii, unde zugravea „Cina cea de taina”. Era model de Iuda: intunecat la chip, deci si la suflet, brazdat de patimi, vulcan de ura si de necredinta. Pictura se apropia de sfarsit. In sufletul lui „Iuda” se petrecea o framantare cumplita; cand, deodata, opreste pictorul si-i spune: „Tot eu am fost model si acum 12 ani, cand zugraveai pe Iisus !” Leonardo a strigat speriat: „Tu, esti acelasi?!”

Mai departe istoria nu ne spune nimic, dar se intelege ce s-a petrecut, adica ce se petrecuse…

Fapt este ca oricat ar fi cineva de cufundat in ticalosie, oricat iad ar avea in suflet, oricate turme de porci ar avea zugravite pe obraz, Dumnezeu totusi crede in fiul sau, omul, si el nu este cu desavarsire pierdut.

christusmonogramm

Amintiri de la Prislop – Zeci de mii de pelerini sunt aşteptaţi mâine la Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului.

25 de ani de la plecarea la Domnul a Sfântului Părinte Arsenie Boca
.
Peste 10.000 de pelerini sunt aşteptaţi vineri la Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului. Au loc slujbe închinate Cuviosului Părinte Arsenie Boca, de la moartea căruia se împlinesc 25 de ani.  Cel mai mare pelerinaj religios în zona Hunedoarei are loc în fiecare an, în 28 noiembrie, la Mănăstirea Prislop, unde se află locul de veci al părintelui martir Arsenie Boca. Vineri, circa 10.000 de oameni sunt aşteptaţi la mănăstire, pentru a asista la slujba religioasă şi pentru a se ruga în faţa mormântului fostului stareţ şi duhovnic Arsenie Boca. Se împlinesc, în 28 noiembrie, 25 de ani de la moartea părintelui.        Citeste mai mult:  adev.ro/nfnp85
 .
Iată și câteva dintre momentele noastre de neuitat, petrecute la Mănăstirea Prislop.  Fotografiile sunt realizate într-un pelerinaj din toamna anului trecut.
Sfinte Preacuvioase Părinte  Arsenie, ascultă rugăciunea noastră si roagă-te pentru noi păcătoșii în această sfântă zi!  Amin!
 

P1040688

În drumul spre mănăstire, oprim să cumpărăm flori.

 
P1040686

Grea alegerea dintre atâtea flori frumoase.

P1040719

Fericiți.

P1040715

Nerăbdători.

P1040730

Biserica mănăstirii.

P1040948

A doua zi suntem intâmpinati de căldura blândă a soarelui de toamnă

 

P1040952

Cărarea spre mormântul părintelui Arsenie Boca.

P1040956

Sfinte Părinte Arsenie, roagă-te pentru noi, păcătoşii!

 UPDATE  29 noiembrie 2014
Peste 40.000 de credincioşi au participat, timp de două zile, la pelerinajul de la mormântul părintelui Arsenie Boca, la Mănăstirea Prislop, la comemorarea a 25 de ani de la trecerea la Domnul, relatează Mediafax.
 .
În timpul slujbei de pomenire, peste 15.000 de credincioşi s-au aflat în Mănăstirea Prislop, iar pe parcursul celor două zile de rugăciune peste 40.000 de pelerini, potrivit Jandarmeriei, au aşteptat la cozi de peste un kilometru pentru a atinge crucea de la mormântul părintelui.
christusmonogramm

Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, primul iconar

sf-apostol-si-evanghelist-lucaO legendă din Evul Mediu spune că, nu mult după Înălţare, ucenicii, întristaţi că nu au să mai vadă niciodată Chipul Domnului, l-au rugat pe Apostolul Luca să-L zugrăvească, dar el nu s-a încumetat. Totuşi, după trei zile de post şi rugăciuni, a încercat. Dar nici nu a desenat bine conturul feţei că Sfântul Chip a apărut, pictat în mod miraculos. Este vorba de Iisus Hristos Everghetul, icoană păstrată la Biserica „Sfântul Praxede“ din Roma.

Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, primul iconar

Sfântul Apostol Luca a fost grec şi s-a născut în Antiohia Siriei. I-a plăcut să înveţe şi a ajuns un doctor renumit. Dar L-a întâlnit pe Domnul Hristos şi a lăsat totul ca să-L urmeze. După Răstignirea Domnului, pe când mergea cu Cleopa spre Emaus, li S-a arătat Domnul. După porunca Sa, Sfântul Apostol Luca a propovăduit Evanghelia la multe popoare, singur sau împreună cu Sfântul Pavel. A umblat prin Beoţia, în Italia, la Roma, în Egipt, în Macedonia şi în Dalmaţia, întorcându-i pe mulţi la credinţă. A scris a patra Evanghelie şi Faptele Apostolilor.

Se mai spune că Sfântul Apostol Luca a fost cel care a pictat prima oară chipul Maicii Domnului, cu Pruncul în braţe. Fecioara Maria i-a binecuvântat opera: „Darul Celui ce S-a născut din mine să fie cu această icoană!“. Numele ei este Hodighitria sau „Călăuzitoarea“. Icoana i-a dăruit-o Apostolul lui Teofil, stăpânitorul Antiohiei. După moartea lui Teofil, icoana a fost dusă la Ierusalim, de unde a ajuns la Constantinopol, la Vlaherne, dată în dar de către împărăteasa Evdochia, soţia împăratului Teodosie cel Tânăr, Sfintei Pulheria, sora împăratului. Icoana a făcut multe minuni, apărând, de-a lungul vremii, deseori cetatea de năvălitori.

Tot Sfântul Apostol Luca a mai zugrăvit şi chipurile Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

maica-domnului-indrumatoarea-xenofont

 

Acatistul Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul pruncilor

Condacul 1

Iubite al lui Hristos, făcătorule de minuni, grabnic ajutătorule al nostru, Cuvioase Părinte, slăvind pe Dumnezeu, Cel ce te-a sfinţit pe tine din sânul maicii tale, cele de laudă aducem ţie. Din toate nevoile scapă-ne pe noi, cei ce grăim către tine: Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Icosul 1

Făcătorul îngerilor şi al oamenilor te-a ales pe tine dintru început ca să preamăreşti cu viaţa ta îngerească numele Sfintei Treimi, şi lepădând purtarea de grijă a lumii, ca o rază prealuminoasă a Soarelui dreptăţii strălucind viaţa ta, noi, privind preacinstitele tale nevoinţe, cu smerenie şi cu bucurie zicem unele ca acestea:
Bucură-te, cinstea Bisericii Sfinte;
Bucură-te, stâlpul cel puternic al Paflagoniei;
Bucură-te, rugătorul cel mare al pustiei;
Bucură-te, îndreptătorul credinţei şi al iubirii;
Bucură-te, chipul cel blând al smereniei;
Bucură-te, mângâierea credincioşilor;
Bucură-te, îndreptătorul cel bun al păcătoşilor;
Bucură-te, alinarea cea blândă a bolnavilor;
Bucură-te, lauda cea curată a credincioşilor;
Bucură-te, îngrădirea cea lină a pustnicilor;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 2-lea

Văzându-te pe tine Dumnezeu a fi seminţie sfântă şi aleasă, de la sânul maicii tale te-a sfinţit pe tine şi vas al Sfântului Duh te-a arătat. Îndreptându-ţi viaţa spre însingurare, cu Sfânta Cruce pe care ai purtat-o până la sfârşitul vieţii, ai însemnat dragostea cea mare pentru noi a lui Hristos-Dumnezeu, Căruia Îi aduci cântare: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înţelegere cerească s-a dăruit ţie, Părinte Stelian, că din tinereţile tale necontenit ai cugetat la cele înalte şi, împărţind averea ta la săraci, ai aflat adăpostire peştera întunecată, pe care luminând-o cu sfintele tale rugăciuni, auzi de la noi unele ca acestea:
Bucură-te, lauda cea vestită a pământului Paflagoniei;
Bucură-te, strălucirea monahilor cea dorită;
Bucură-te, floarea cuvioşiei de Dumnezeu împodobită;
Bucură-te, frumuseţea sfinţilor cea strălucită;
Bucură-te, cel ce pentru Domnul Hristos lumea ai părăsit;
Bucură-te, cel ce în peşteră ai locuit;
Bucură-te, că din tinereţe lui Dumnezeu ai urmat;
Bucură-te, că, în viaţă fiind, de trup te-ai depărtat;
Bucură-te, cel ce până la moarte cu Crucea Domnului ai biruit;
Bucură-te, cel ce numai pe Hristos în tot locul şi în tot chipul L-ai slujit;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 3-lea

Spre tine nădăjduind, de multe boli sufleteşti şi trupeşti ne-ai tămăduit şi ne-ai ferit de primejdii şi necazuri pe noi, cei care ne rugăm ţie. Năzuind la tine, cu lacrimi cerem să duci la tronul Celui Preaînalt rugăciunile celor ce slăvesc pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având osârdie spre lupta vieţii monahiceşti şi iubind sihăstria, într-o peşteră luminată doar de dragostea lui Dumnezeu ţi-ai făcut chilie şi acolo hrană de la înger ai primit, sfârşindu-ţi viaţa cea bineplăcută lui Dumnezeu în nevoinţe, în post şi în rugăciune. Iar noi, minunându-ne de ostenelile tale cele sfinte, aducem aceste cântări:
Bucură-te, cel ce de cele pieritoare te-ai lepădat;
Bucură-te, că de Împărăţia cerească cu dorul inimii ai fost legat;
Bucură-te, că pe Hristos Domnul cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, cel ce mintea şi inima prin rugăciune întru Domnul le-ai întărit;
Bucură-te, înţelepte al înţelepţilor luminător;
Bucură-te, cald binevestitor al bucuriei cereşti;
Bucură-te, izvorul de viaţă purtător al pustiei;
Bucură-te, glasul cel puternic risipitor al trândăviei;
Bucură-te, grabnicule mângâietor al necazurilor şi al durerilor sufleteşti;
Bucură-te, grabnicule tămăduitor al suferinţelor trupeşti;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 4-lea

Viforul ispitelor celor rele alungând, ai trecut calea cea strâmtă şi cu suferinţe de multe feluri, purtând jugul lui Hristos, jugul tăcerii şi al privegherii de multe nopţi, cu darul lui Dumnezeu te-ai suit pe calea desăvârşirii, învrednicindu-te ca împreună cu îngerii să slăveşti pe Dumnezeu cântându-I: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind şi văzând viaţa ta cea curată şi sfântă, Sfinte Părinte Stelian, toată ceata monahilor din ţara Paflagoniei s-a minunat şi s-a întrecut în a te lăuda pe tine; iar noi, credincioşii cu credinţă şi bucurie grăim aşa:
Bucură-te, cel ce la înălţimea sfinţeniei ai ajuns;
Bucură-te, crin ales cu bună mireasmă al pustiei;
Bucură-te, cel ce eşti a cerului minune şi vas de cinste al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, ostaşule al lui Hristos cu daruri cereşti înarmat;
Bucură-te, înainte rugător al nostru la tronul Marelui Împărat;
Bucură-te, slugă bună a Domnului cel spre bine folositor;
Bucură-te, ostenitorule preaplăcut al lui Dumnezeu;
Bucură-te, sprijinitorul nostru cel tare şi grabnic ajutător;
Bucură-te, că lui Hristos Domnul cu smerenie ai slujit;
Bucură-te, că ai întărit pe credincioşi în rugăciunile lor;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 5-lea

Năprasnica moarte a pruncilor ai contenit, Sfinte Stelian, punându-i în afară de primejdie şi de moarte prin chemarea numelui tău şi prin zugrăvirea icoanei tale; şi atunci maicile cele mâhnite s-au bucurat de vederea fiilor lor şi au slăvit pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Mâhnirea maicilor în bucurie ai prefăcut, Sfinte Stelian, dând lor naştere de prunci buni şi ridicând din boli pe cei bolnavi cu rugăciunile tale, ca cel ce ai în tine sălăşluirea harului dumnezeiesc; pentru aceasta noi, credincioşii, cunoscând faptele tale cele minunate şi sfinte, cântăm către tine aşa:
Bucură-te, cel ce cu blândeţea ai depărtat duhul cel rău;
Bucură-te, că ai mângâiat pe maicile mâhnite de boala fiilor lor;
Bucură-te, că ai ridicat din boli pe mulţi prunci;
Bucură-te, că prin aceasta ocrotitor al copiilor te-ai arătat;
Bucură-te, că la tine copiii neîncetat au alergat;
Bucură-te, că lucrător al dragostei lui Dumnezeu te-ai arătat prin faptele tale;
Bucură-te, liniştirea celor înfricoşaţi;
Bucură-te, pururea ajutător al familiilor noastre;
Bucură-te, pururea ocrotitor al pruncilor;
Bucură-te, pustnice, înarmat cu daruri cereşti;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 6-lea

Ţinutul Paflagoniei laudă şi astăzi luptele şi nevoinţele tale, Sfinte Stelian; că locurile cele neumblate ale pustiei, cu rugăciunile tale, le-ai umplut de bună mireasmă, ca un alt Ilie Tesviteanul, odraslă pustiei arătându-te; pentru aceasta, laudă aducem lui Dumnezeu şi cântăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Ca un luceafăr strălucind, întunericul necredinţei ai risipit, şi cu numele tău cel sfinţit pe mulţi din umbra păcatului la lumina mântuirii i-ai ridicat; pentru aceasta şi darul de a face minuni de la Domnul ai primit. Pentru ale tale osteneli şi daruri duhovniceşti cântăm către tine aşa:
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu prealuminat;
Bucură-te, lăcaş preaînfrumuseţat al Sfântului Duh;
Bucură-te, prin care se împodobesc cuvioşii;
Bucură-te, prin care se întăresc credincioşii;
Bucură-te, că ai gustat dulceaţa raiului, aflându-te în trup stricăcios;
Bucură-te, că te-ai îndulcit de pâinea vieţii;
Bucură-te, că te-ai adăpat cu apa vieţii;
Bucură-te, că ne-ai arătat nouă calea la cer;
Bucură-te, focule care arzi taberele demonilor;
Bucură-te, mângâierea celor întristaţi;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 7-lea

Toată firea omenească s-a minunat de viaţa ta cea însingurată, Sfinte Stelian, îmbrăcat fiind în haina smereniei celei adevărate şi de la Domnul învrednicindu-te de mari daruri; pentru aceea, împreună cu tine slăvim pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Arătat-a făptură nouă Stăpânul tuturor prin tine, Sfinte, prin tine, care toată viaţa pentru Domnul Hristos în pustie ai petrecut, cu smerenie gândind spre cele înalte şi cu rugăciunea izvor de daruri îmbelşugând. Iar noi, cei întunecaţi cu grijile şi patimile, cu umilinţă lăudăm dragostea ta cea curată şi sfântă pentru Dumnezeu şi cu bucurie cântăm către tine aşa:
Bucură-te, trandafir înmiresmat cu mirosul cel de taină;
Bucură-te, izvor nesecat de bunătate;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru cei cuprinşi de patimi;
Bucură-te, păstorul nostru cel preabun;
Bucură-te, părintele nostru cel milostiv şi blând;
Bucură-te, vindecătorul suferinţelor noastre;
Bucură-te, călăuzitorul vieţii noastre;
Bucură-te, mângâietorul sufletelor întristate;
Bucură-te, liniştitorul sufletelor tulburate;
Bucură-te, ridicarea celor căzuţi în păcat;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 8-lea

În trup fiind tu încă, toţi s-au bucurat de îngereasca ta viaţă, iar acum, în slăvile cereşti fiind, înaintea Împăratului Hristos stând, nu ne uita pe noi, cei ce săvârşim pomenirea ta; ci te roagă pentru noi, cerând pentru noi iertare de păcate şi împărtăşire de veşnicele bunătăţi, ca să cântăm împreună cu tine în veci: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Văzându-te pe tine vas ales al Sfântului Duh, din locuri îndepărtate au alergat mulţimile de credincioşi şi de la tine au cerut ajutor; cărora vindecări revărsând, auzi de la noi unele ca acestea:
Bucură-te, rugătorule spre mântuire al celor ce te cinstesc;
Bucură-te, tămăduirea celor bolnavi şi a celor suferinzi;
Bucură-te, cel ce ai biruit cu rugăciunea săgeţile vrăjmaşului;
Bucură-te, că Dumnezeu a sălăşluit în inima ta curată;
Bucură-te, că nevoinţele tale pe îngeri au veselit;
Bucură-te, că prin ele pe cel rău ai biruit;
Bucură-te, că ai izbăvit pe credincioşi de vrăjmaşi cu rugăciunile tale;
Bucură-te, stâlpul cel drept al monahilor;
Bucură-te, cinstea şi podoaba credincioşilor;
Bucură-te, cel ce te rogi necontenit pentru toţi către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 9-lea

Când ai ajuns la sfârşitul ostenelilor tale cele mântuitoare, Sfinte Stelian, ţi-ai încredinţat sufletul tău curat în mâinile lui Dumnezeu; iar Sfinţii Îngeri l-au purtat la tronul cel mai presus de ceruri, cântând cântare de laudă către Dumnezeu, Care este minunat întru Sfinţii Lui: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Înţelepţii cei binevorbitori nu pot lăuda cum se cuvine puterea dragostei tale către Dumnezeu, că ai miluit cu rugăciunea şi cu fapta, arătându-te bună călăuzire celor rătăciţi, bolnavilor tămăduire, maicilor rămase fără de prunci mângâiere; iar noi, bucurându-ne de darul acesta minunat dat ţie, cu mulţumire cântăm:
Bucură-te, că din lume în pustie te-ai ascuns ca pe Dumnezeu să-L lauzi;
Bucură-te, că şi acum nu încetezi a te ruga pentru noi;
Bucură-te, că Dumnezeu ţi-a dat ţie darul facerii de minuni;
Bucură-te, că pe maicile mâhnite de moartea pruncilor cu rodire iarăşi le-ai mângâiat;
Bucură-te, că te-ai arătat tămăduitor de multe patimi;
Bucură-te, doctor grabnic tămăduitor;
Bucură-te, ajutătorul nostru cel fierbinte;
Bucură-te, cel ce aperi pe prunci de boli;
Bucură-te, mare folositor al celor ce-ţi poartă numele;
Bucură-te, grabnicule ajutător al celor ce te cinstesc pe tine;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 10-lea

Având îndrăzneală către Hristos, Dumnezeul nostru, pe Acesta roagă-L, Sfinte Stelian, pentru noi, cei ce săvârşim cu dragoste pomenirea ta, preaslăvind pe Dumnezeu şi cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Cu smerenie ne închinăm lui Dumnezeu şi cu credinţă sărutăm sfântă icoana ta, Sfinte Părinte Stelian; şi sufletul nostru şi trupul nostru primesc ajutor şi izbăvire de patimi, de ispite şi de primejdii; pentru aceasta te lăudăm cântând:
Bucură-te, mirul cel bine mirositor al lui Hristos;
Bucură-te, că ale tale rugăciuni sunt bineprimite;
Bucură-te, că prin ele credincioşii primesc har;
Bucură-te, cel ce biruieşti ispitele de tot felul;
Bucură-te, cel ce doreşti mântuirea sufletelor noastre;
Bucură-te, curăţitorule de patimi al trupurilor noastre;
Bucură-te, ocrotitorul celor din primejdii;
Bucură-te, că tu ne eşti apărător la Judecată;
Bucură-te, cel ce prin împărtăşire eşti fiu al lui Dumnezeu;
Bucură-te, înălţarea credincioşilor spre mântuire;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 11-lea

Sfinte Părinte Stelian, tu, care toată viaţa te-ai arătat împlinitor al poruncilor Domnului, dă-ne şi nouă ajutor, ca să fim lucrători poruncilor Sale şi, moştenitori ai Împărăţiei cerurilor făcându-ne, să cântăm împreună cu tine în veci: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Veniţi, toţi credincioşii, să ne închinăm în biserica Domnului şi să ne rugăm Sfântului Stelian, căruia, cinstindu-l cu cântări duhovniceşti şi cu făclii aprinse, să-i cântăm aşa:
Bucură-te, înger de trup purtător;
Bucură-te, om cu îngerii vorbitor;
Bucură-te, că viaţa toată Domnului o ai închinat;
Bucură-te, că prin aceasta slugă bună a Domnului te-ai arătat;
Bucură-te, că tu cununa nemuririi de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, că cereasca fericire cu toţi Sfinţii ai moştenit;
Bucură-te, că de acolo pe noi ne priveghezi;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale pe noi ne întăreşti;
Bucură-te, că şi acum la ajutorul tău alergăm;
Bucură-te, învăţătorul tinerilor şi sprijinitorul bătrânilor;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 12-lea

Lăudând proslăvirea ta, te fericim toţi credincioşii, Sfinte Părinte Stelian, lauda Bisericii şi podoaba monahilor; roagă pe Milostivul Dumnezeu să ocrotească Biserica şi pe credincioşii robii Săi de toată reaua întâmplare; ocroteşte casele noastre cu căldura rugăciunilor tale, ca împreună să cântăm cântare sfântă: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Ca un trandafir neveştejit, cu buna mireasmă a darului lui Dumnezeu ai umplut, Sfinte Părinte, marginile lumii; umple de bună mireasmă duhovnicească pe cei ce prăznuiesc pomenirea ta şi ţi-au alcătuit laude ca acestea:
Bucură-te, cel ce cu iubirea ta pe credincioşi ai luminat;
Bucură-te, cel ce cu dar dumnezeiesc pe bolnavi ai vindecat;
Bucură-te, izvor nesecat al laudei celei sfinte;
Bucură-te, desfătarea celor minunate şi negrăite;
Bucură-te, alinarea cea dulce a pruncilor celor iubiţi;
Bucură-te, că pe toţi îi mângâi, făcându-i fericiţi;
Bucură-te, că toţi primim îndemnurile tale;
Bucură-te, că urmându-ţi pilda vieţii ne mântuim;
Bucură-te, mângâierea celor ce cer la tine ajutor;
Bucură-te, sprijin şi Sfânt ocrotitor al creştinilor;
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!

Condacul al 13-lea

O, preafericite, Sfinte şi făcătorule de minuni Părinte Stelian, primind această puţină rugăciune ce se înalţă întru lauda ta, mijloceşte la Bunul Dumnezeu pentru noi, cei ce te cinstim pe tine, iertare de păcate să ne dăruiască, sănătate nouă şi copiilor noştri, pace lumii şi linişte caselor noastre, ale celor ce slăvim pe Dumnezeu şi cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi iarăşi se zice Icosul 1: Făcătorul îngerilor şi al oamenilor…, Condacul 1: Iubite al lui Hristos, făcătorule de minuni…, şi această

Rugăciune către Sfântul Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul pruncilor

Sfinte Părinte Stelian, sprijinitorul şi călăuzitorul în rugăciunile noastre, patimile trupeşti biruind şi împreună cu îngerii locuind, priveşti neîncetat mărirea cea gătită Sfinţilor, de lumina cerească umplându-te. Acum, în mărirea cerească vieţuind şi înaintea Împăratului Hristos stând, nu uita pe credincioşii care cu îndrăzneală înalţă rugăciuni şi cer sprijinul tău. Cel ce de la sânul maicii tale ai fost sfinţit, şi vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat, luând sub ocrotirea ta pe mame şi pe copii, ferindu-i de întristare şi de boală, arată-te grabnic vindecător al suferinţelor şi al bolilor sufleteşti şi trupeşti ale celor ce te laudă pe tine. Cel ce din pustiul Paflagoniei ai făcut loc de preamărire a Sfintei Treimi, fă şi din pustiul inimilor noastre ţarină bineplăcută a harului dumnezeiesc, în care să înflorească crinii cei mântuitori ai credinţei şi să se înmulţească roadele sfinţitoare ale faptelor bune; ocroteşte cu rugăciunile tale familiile şi pe copiii noştri, cerând de la Milostivul Dumnezeu iertare de păcate, sănătate şi mântuire, ca prin tine şi împreună cu tine să lăudăm numele cel sfânt al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Şi se face otpustul.

Trei mănăstiri din Dobrogea. Mănăstirea Saon, Celic-Dere și Cocoș

În drumul spre Delta Dunării opriţi-vă o clipă la una din mănăstirile celebre din Dobrogea: Celic Dere, la Saon sau la Cocoşu. Amplasate în mijlocul naturii, lăcaşurile de cult sunt o dovadă a faptului că şi pe Pământ sunt minuni.Citeste mai mult: adev.ro/nfk51o

Rugăciune de cerere către Preasfânta Născătoarea de Dumnezeu

Nepătată, neîntinată, fără prihană, Preacurată Fecioară, a lui Dumnezeu Mireasă, Stăpână, care pe Dumnezeu-Cuvântul, prin preaslăvită naşterea ta cu oamenii L-ai unit şi firea cea lepădată a neamului nostru cu cele cereşti ai împreunat-o; ceea ce eşti singură nădejdea celor fără de nădejde şi celor biruiți ajutătoare; grabnică folositoare celor ce aleargă la tine şi tuturor creştinilor scăpare; nu te scârbi de mine, cel păcătos şi întinat, care cu urâte gânduri şi cu cuvinte şi cu fapte, pe mine de tot netrebnic m-am făcut, şi prin lenea dulceților vieții cu voia rob m-am făcut; ci, ca ceea ce eşti Maica iubitorului de oameni Dumnezeu, cu iubirea de oameni, milostiveşte-te spre mine, păcătosul şi întinatul, şi primeşte rugăciunea mea, ce se aduce ție din buze necurate; iar pe Fiul tău şi Stăpânul nostru şi Domnul cu îndrăznirea ta ca o Maică cuprinzându-L, roagă-L să-mi deschidă şi mie milostivirile cele iubitoare de oameni ale bunătății Sale! Şi trecând greşelile mele cele nenumărate, să mă întoarcă la pocăință şi lucrător poruncilor Sale iscusit să mă arate. Şi fii lângă mine pururea ca o milostivă, milosârdă şi iubitoare de bine. Întru această viață de acum, caldă folositoare şi ajutătoare, năvălirile potrivnicilor oprindu-le şi la pocăință îndreptându-mă. Şi în vremea ieşirii mele, ticălosul meu suflet păzindu-l şi întunecatele chipuri ale viclenilor diavoli departe de acesta izgonindu-le. Şi în ziua înfricoşătoarei judecăți de chinurile cele veşnice izbăvindu-mă şi slavei celei negrăite a Fiului tău şi Dumnezeului nostru moştenitor pe mine arătându-mă. Pe care să o şi dobândesc, Stăpâna mea, Preasfântă de Dumnezeu, Născătoare, prin mijlocirea şi sprijinul tău. Cu harul şi cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului tău, a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună cu Cel fără de început al Lui Părinte şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viață făcătorul Duhul Lui, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

christusmonogramm

Gheorghe Tăttărescu a pictat 52 de biserici

gheorghe-tattarescu-sfanta-treime-si-sfintii-ierar_d58a2f993b287dÎn cei 76 de ani de viaţă, Gheorghe Tăttărescu a pictat 52 de biserici şi a fost considerat cel mai mare pictor religios al timpului său. S-a născut la Focşani, în 1818, şi primul care i-a pus pensula în mână şi l-a iniţiat în arta picturii a fost unchiul său dinspre mamă, Nicolae Teodorescu, zugrav de biserici.

Tăttărescu fusese încurajat de episcopul Chesarie al Buzăului, care îi încredinţase lui Nicolae Teodorescu zugrăvirea unor biserici ca „Sfinţii Apostoli” de la Mănăstirea Ciolanu. Aici şi-a început Gheorghe Tăttărescu ucenicia, la vârsta de nouă ani, ajutându-şi unchiul. La „şcoala de zugrăvie” înfiinţată de Chesarie la Buzău, tânărul Tăttărescu se dovedise cel mai talentat şi mai sârguincios dintre elevi. Chesarie a fost cel care l-a trimis în 1845 la Roma, cu o bursă anuală de 150 de galbeni. După câţiva ani de studii, Gherghe Tăttărescu s-a întors în 1851 în patrie, devenind unul dintre cei mai mari participanţi în viaţa artistică a ţării.

 

MĂNĂSTIREA GHIGHIU
Una dintre bisericile la care a lucrat Tăttărescu este cea a Mănăstirii Ghighiu, aflată în apropierea Ploieştiului. „Pictura a fost realizată de Gheorghe Tăttărescu în 1864, iar biserica a fost sfinţită în 1866″, ne-a spus maica Eupraxia, stareţa acestei mănăstiri. La Ghighiu sunt pictaţi numai sfinţi, deoarece la acea vreme mănăstirea era de călugări, Ghighiu devenind mănăstire de maici în 1952. Mănăstirea datează din secolul al XVI-lea, terenul pe care este aşezată fiind donaţia unui anume logofăt Coresi. Mănăstirea e renumită astăzi mai ales pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care, potrivit stareţei Eupraxia, a fost adusă din Siria şi datează din secolul al XVI-lea. Potrivit Aurei Popescu, coordonatoare a Muzeului Gheorghe Tăttărescu din Bucureşti, în 1864, pictorul a mai zugrăvit, pe lângă biserica de la Ghighiu, şi biserica „Olteni” din Bucureşti, precum şi biserica „Grecească” din Giurgiu. În acelaşi an se deschidea Şcoala de Belle-Arte din Capitală, unde Tăttărescu devenea profesor de pictură.

CEL MAI MARE
Istoricul şi criticul George Oprescu spune că, pe vremea sa, Tăttărescu era considerat „cel mai mare pictor religios, lucru de care era şi el convins, cu toate că era un om modest. Conştiinţa sa de meşteşugar onest, credinţa sa reală, dar fără avânt, educaţia sa italiană, totul contribuia ca să-l facă să prefere picturilor bătrâne, uitate prin mănăstiri, acea artă calmă, lucioasă, linsă, dulceagă şi banală pe care o adusese din Italia”.

TattarescuCRITICI
Criticul se arată însă nemilos faţă de pictura religioasă a lui Tăttărescu. „Compoziţiile erau… o repetiţie searbădă şi stereotipă a aceloraşi scene, cu personaje fără trup şi fără formă, lipite de fondul tabloului, la care, de la un caz la altul, numai culoarea draperiilor era schimbată. Unul din cercetătorii din ultimul timp al artei lui Tăttărescu a putut ajunge la concluzia că ar fi vorba de o execuţie cu şablonul şi că numai obrajii sfinţilor ar fi pictaţi individual. Despre artă înaltă, simţire şi sinceritate, nu poate fi vorba”. Criticată sau nu, pictura bisericească nu este singura moştenire lăsată de Tăttărescu. În 1851, la Paris, pictorul a realizat, în trei variante, portretul lui Nicolae Bălcescu, cu un an înainte de moartea acestuia. Una dintre variante se află la Academia Română, alta la Muzeul „Gheorghe Tăttărescu”, iar a treia la Muzeul Naţional de Artă.

O activitate monumentală

După reîntoarcerea în ţară, în 1853, primul contract semnat pentru zugrăvirea unui locaş de cult a fost în cazul bisericii Oteteleşanu din Măgurele. În acelaşi an, în iulie, încheie un alt contract, pentru pictarea Bisericii Zlătari din Bucureşti. Urmează bisericile Cetăţuia de lângă Râmnicu-Vâlcea, precum şi bisericile Mănăstirii Bistriţa şi Râmnicului. În 1856 pictează biserica de la Târgşorul Nou, de lângă Ploieşti. Între 1858 şi 1860 pictează Biserica Sf. Spiridon Nou din Bucureşti, biserica de la Brânceni din Teleorman, paraclisul Mănăstirii Antim, realizează picturile murale de la biserica Creţulescu din Bucureşti şi paraclisul Sf. Ioan din curtea Mănăstirii din Câmpulung. Între 1860 şi 1863 pictează biserica familiei Oteteleşanu de pe moşia Funda, biserica Creţulescu din Târgovişte şi Biserica Mănăstirii Mărgineni.
În 1867, Tăttărescu a pictat, împreună cu elevii săi de la Şcoala de Belle-Arte, Biserica Oţetari din Bucureşti şi termină zugrăvirea bisericii Băleni din Prahova, pictează Biserica Sfântul Nicolae Şelari, precum biserica din Clejani. În 1871 a pictat biserica Colţea din Bucureşti, ctitorie a Spătarului Mihai Cantacuzino. În 1874 a pictat Biserica Sfântul Ilie din Bucureşti. În 1877, a pictat biserica Ionaşcu din Slatina şi capela Azilului „Elena Doamna”. În 1878 a pictat capela gene­ralului Florescu din Sinaia, iar în 1880 biserica Sfânta Vineri din Ploieşti. Ultimul lăcaş de cult la care a lucrat Tăttărescu a fost biserica Sfântul Ilie din Craiova (date furnizate de Aura Popescu, coordonator al Muzeului Gheorghe Tăttărescu).

Autor: Catalin Pruteanu – preluare din sursa

christusmonogramm

Rugăciune pentru potolirea stihiilor (la vreme de trăsnete, fulgere, grindină sau cutremur)

1. Rugăciune pentru potolirea stihiilor

Doamne, Dumnezeule, Cel ce de bunăvoia Ta ai adus toate dintru ne­ființă întru ființă, și cu puterea Ta păstrezi făptura, chivernisind lumea cu purta­rea Ta de grijă; Tu, Care din patru stihii ai așezat făptura și cu patru vremi ai încununat cur­gerea anului, fii bine­cuvântat! Că de Tine se cutremură toate puterile îngerești, pe Tine Te laudă soa­rele, pe Tine Te slăvește luna, Ție se su­pun stelele, pe Tine Te ascultă lu­mina, de Tine se îngrozesc adâncurile, Ție slujesc izvoarele, Tu ai întins cerul ca un cort, Tu ai întărit pământul pe ape, Tu ai îngrădit marea cu nisip, Tu spre răsuflare ai revărsat aerul. Cel ce poruncești norilor și umbli pe aripile vântului; Cel ce cauți spre pământ și-l faci de se cutremură; Cel ce Te atingi de munți, și ei fumegă.

Tu ești Cel ce odinioară într-un nor gros, înconjurat de fulgere și tu­net, Te-ai arătat lui Moise pe mun­tele Sinai; Tu, în vremea lui Avraam și a lui Lot, ai trimis din cer ploaie de foc și pucioasă și pentru fărăde­legile lor nenumărate, cetățile So­doma și Gomora le-ai stricat. Mărtu­risesc dar atotputernicia Ta și, cu umilință plecându-mi genunchii, în­drăznesc a Te ruga: Îndură-Te de noi, păcătoșii și nevrednicii, și nu lăsa ca, pentru fărădelegile noastre cele mari, zidirea și făpturile Tale să fie înghițite de pieire! Toate vietățile așteaptă de la Tine să le dai hrană la bună vreme; dându-le Tu lor, vor a­du­na; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăți; dar întorcându-Ți Tu fața, toate se vor tulbura și se vor sfârși și în țărâna lor se vor întoarce.

Așa Doamne, milostivește-Te spre noi și fă ca arătarea puterilor Tale ne­sfârșite să nu ne fie nouă spre osândă și pieire, ci spre îndreptare și zidire, ca să cunoaștem că Tu ești singur Dum­ne­zeu adevărat, mult-mi­­lostiv și mult-îndurat. Dă-ne așadar să păstrăm pu­rurea neschimbată această cunoaștere; întărește-ne vo­ința de a păzi în toată vremea po­run­­­­cile Tale. Toarnă, Bu­nule, în inimile noastre simțirea dumne­ze­ias­că a dra­­gostei frățești către toți se­menii noș­tri, pentru ca, iubindu-ne cu ade­­vărat unii pe alții, toți să Te mărtu­risim pe Tine, Dumnezeu cel întreit în fețe. Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și slava: a Ta­tălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii ve­cilor. Amin.

 christusmonogramm2. Rugăciune la izbăvirea de cutremurÎmpărate Sfinte, Iubitorule de oameni Stăpâne, îndelung‑Răbdătorule, Doamne, Făcătorule a toată făptura cea văzută şi cea nevăzută, Care toate le chiverniseşti cu cuvântul negrăitei Tale puteri şi singur ai stăpânire asupra vieţii şi a morţii; Cel ce pedepseşti cu dreptate, şi cu iubire de oameni iarăşi vindeci; Care vremelnica noastră viaţă o cârmuieşti cu preaînţeleapta Ta purtare de grijă şi în tot chipul mântuirea noastră bine o întocmeşti. Ştim că păcatele noastre cele multe au cutremurat pământul şi l‑au tulburat, şi din pricina lor frică şi cutremur au venit asupra noastră de la faţa mâniei Tale, îndelung‑Răbdătorule; inima noastră s‑a tulburat, clătinându‑se pământul, şi frica morţii a căzut asupra noastră, ca nu cumva ca un leu să răpească sufletele noastre, nefiind cine să le izbăvească; ca nu cumva să ne înghită şi să ne acopere stricăciunea, nefiind Cel ce izbăveşte, nici Cel ce mântuieşte. Pentru aceasta la Tine cu umilinţă cerem şi Te rugăm pe Tine, singurul Stăpân, Care nu ţii minte răul, să nu pomeneşti fărădelegile noastre cele de demult şi cele de acum, nici să cumpăneşti greutatea păcatelor noastre cu răsplătirea cea cuvenită; că de vei intra în judecată cu neamul nostru acesta, nimeni nu se va îndrepta înaintea Ta, ci va pieri cu totul de pe pământ pomenirea noastră a tuturor.

Adu‑Ţi aminte, îndelung‑Răbdătorule, de îndurările Tale cele din veac şi de milele Tale şi de legământul Tău cel adevărat către părinţii noştri şi să nu ne înghită pe noi adâncul pământului, nici să ne mănânce gura lui, ci milostiveşte‑Te spre noi cei umiliţi şi ne miluieşte pe noi cei smeriţi şi ne cercetează pe noi cei ce ne tulburăm de înfricoşătoarea îngrozire a cutremurului şi suntem cuprinşi de temerea şi frica cea multă. Şi de sunt undeva între noi unii care se tem de numele Tău şi păzesc poruncile Tale – o parte mică oarecare, aleasă, sămânţă binecuvântată, vistierie ascunsă, pe care Tu unul o ştii şi o păzeşti – ascultă, ca un bun, pe aceştia care cheamă facerea Ta de bine şi mila Ta asupra noastră, şi primeşte rugăciunile lor ce se aduc Ţie, pentru poporul cel ce a greşit, Stăpâne Iubitorule de oameni, precum ai ascultat pe Avraam pentru cei din Sodoma, pe Daniel şi pe Ieremia, dumnezeieştii Tăi prooroci, care au îmblânzit bunătatea Ta asupra robiei lui Israel. Ca din neam în neam să se slăvească adâncul cel de nepătruns al iubirii Tale de oameni şi al îndelung‑răbdării Tale, şi ca noi să‑Ţi aducem Ţie dar de mulţumire întoarcerea şi pocăinţa noastră, fiind întăriţi cu puternică mâna Ta, pentru rugăciunile şi cererile întru tot preacuratei Maicii Tale, şi ale tuturor sfinţilor, care din veac au bineplăcut Ţie. Amin.

christusmonogramm

Radio Crestin – Ortodox

Colinde

RSS Agentia de stiri Basilica

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

Cel mai frumos documentar despre Romania

trafic

%d blogeri au apreciat asta: