:
you're reading...
articole recente, cateheza, rugaciuni

Ierurgiile

RUGACIUNEA ÎN BISERICA – RUGĂCIUNEA DE OBŞTE

Ierurgiile

Sunt rugaciuni speciale care se fac de catre preoti si episcopi cu scopul de a curati, binecuvânta si sfinti pe om, natura înconjuratoare, bisericile, obiectele de cult, casele, cele casnice, roadele câmpului si toate lucrurile de care omul are nevoie în viata, pentru lauda lui Dumnezeu si mântuirea sufletului.

Este nevoie sa sfintim permanent natura înconjuratoare, pentru ca prin pacate zilnice omul îsi întineaza inima, simturile, casa, mintea si trupul. Prin pacat îsi tulbura întreaga familie, sotia, copiii, vecinii, lucrurile cu care se hraneste, animalele care îl slujesc, deci totul.

De aceea, pentru a scoate pacatul din om si duhul diavolului, care cauta sa se faca stapân peste cel robit de patimi si peste întreaga zidire, omul trebuie sa alerge la Dumnezeu si la Biserica pentru a fi iertat de pacate si pentru a i se face rugaciuni speciale de sfintire si iertare.

Roadele ierurgiilor sunt urmatoarele:

¨ omul devine din nou vas al Duhului Sfânt;

¨ patimile se linistesc;

¨ vrajmasii fug;

¨ bolile se vindeca;

¨ oamenii se întaresc în dreapta credinta si primesc binecuvântare si har.

Ierurgiile se deosebesc de Sfintele Taine prin aceea ca Tainele sunt întemeiate direct de Mântuitorul si sunt obligatorii pentru mântuirea omului, sfintind momentele principale din viata lui, pe când ierurgiile sunt rânduite de Biserica si sfintesc nu numai pe oameni, ci si natura înconjuratoare, nefiind obligatorii pentru mântuire, fiecare din credinciosi cerându-le dupa credinta si nevoie.

Ierurgiile sunt de doua feluri:

1. Ierurgii care sfintesc persoanele .

2. Ierurgii care binecuvinteaza si sfintesc lucrurile si natura înconjuratoare de care are omul nevoie pe pamânt.

1. Ierurgiile care sfintesc persoanele se împart în trei categorii:

a) Ierurgii sau rugaciuni în legatura cu nasterea omului:

·        rânduiala femeii dupa nastere;

·        rugaciunea de punere a numelui pruncului;

·        rugaciunile de îmbisericire a femeii si a pruncului la 40 de zile dupa nastere.

b) Ierurgii care sfintesc viata omului pe pamânt:

·        rugaciuni pentru cei ce sunt sub blestem si sub juramânt;

·        rugaciuni de împacare a celor învrajbiti;

·        rugaciuni pentru tot felul de boli la copii, tineri si batrâni;

·        molitfele Sfântului Vasile cel Mare si ale Sfântului Ioan Gura de Aur;

·        rânduiala rasoforului si a tunderii în monahism si slujba marelui si îngerescului chip (schivnicia).

c) Ierurgii care privesc sfârsitul omului pe pamânt, cum sunt:

·        rânduiala pentru iesirea sufletului;

·        slujba înmormântarii;

·        rugaciunile de dezlegare a celor adormiti;

·        rânduiala citirii stâlpilor la cei morti;

·        rânduiala pomenirii mortilor, la trei, la noua si la patruzeci de zile;

·        rânduiala parastaselor sau panahidelor pentru cei raposati.

2. Ierurgiile care binecuvânteaza si sfintesc lucrurile si natura înconjuratoare se împart si ele în trei categorii:

a) Ierurgii sau slujbe de sfintire a obiectelor de cult .

b) Ierurgii privind sfintirea apei (agheasma mica si agheasma mare de la Boboteaza) si a obiectelor legate de viata omului.

c) Ierurgii speciale . Amintim aici, în special pentru cei bolnavi, rânduiala litaniilor, procesiuni în care au loc scoaterea pe câmp si prin sate a sfintelor moaste si a icoanelor facatoare de minuni, pe timp de razboi, de seceta, de boli, cutremure si alte primejdii mari care ameninta viata oamenilor.

În continuare, ne vom îndrepta atentia mai mult asupra ierurgiilor legate de restabilirea sanatatii. Cele mai importante rugaciuni de vindecare se citesc la Sfântul Maslu. Apoi sunt molitfele Sfântului Vasile cel Mare, în numar de trei, molitfele Sfântului Ioan Gura de Aur, în numar de patru, rugaciunile la Sfintele Moaste si icoanele facatoare de minuni si multe alte rugaciuni de sanatate ce se afla în Molitfelnic.

Molitfele Sfântului Vasile cel Mare

Molitfele Sfântului Vasile cel Mare si ale Sfântului Ioan Gura de Aur numite si exorcisme sunt cele mai puternice rugaciuni împotriva duhurilor necurate din oameni si case.

Ele se citesc numai de preoti si duhovnici batrâni care au viata curata si sunt mari postitori si care au dezlegare de la duhovnicii lor sa le citeasca, caci daca le citesc preoti tineri, fara post si viata cât mai curata, diavolii chinuiesc mai tare pe cei bolnavi si nu ies din oameni, ba uneori se razbuna cu mari ispite asupra celor care au citit molitfele.

Moliftele de izgonire a diavolilor din oameni si chiar din animale se citesc numai în zile de post, mai ales la miezul noptii în biserica, în fata icoanelor facatoare de minuni sau lânga racla cu moaste ale sfintilor. Atât preotul care le citeste cât si cei bolnavi de duhuri necurate împreuna cu rudele si însotitorii lor trebuie sa tina post negru cel putin o zi si o noapte, uneori chiar trei zile.

Când bolnavii posedati de duhuri rele nu se vindeca, se va face spovedania generala a celor bolnavi si a rudelor lor, ca nu cumva cineva dintre ei sa fi facut pacate grele si sa fi ramas nespovedite.

Apoi se repeta molitfele Sfântului Vasile cel Mare de trei ori la miezul noptii, cu câte o zi pâna la trei zile de post negru. Dupa putin timp bolnavul trebuie sa fie dus la Sfintele Moaste si la Icoanele facatoare de minuni din tara ca sa i se citeasca si acolo molitfele Sfântului Vasile cel Mare.

Rugaciunile la Sfintele Moaste si Icoanele facatoare de minuni

Cinstim moastele sfintilor pentru ca ele sunt pline de har si vindecatoare de boli, fiind bine mirositoare si nestricacioase, pentru viata sfânta si curata pe care au dus-o sfintii înaintea lui Dumnezeu.

Bolnavii care se vor ruga cu credinta, cerând ajutor sfintilor înaintea cinstitelor moaste, primesc har, sanatate si cele de folos.

Din Noul Testament aflam ca numai atingerea de umbra si hainele Sfintilor Apostoli vindeca pe cei bolnavi.

De asemenea, cinstim Sfintele Icoane pentru ca ele reprezinta chipul Mântuitorului întrupat, chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus în brate, care se roaga neîncetat pentru noi, si chipul Sfintilor care au purtat în ei pe Dumnezeu si s-au jertfit pentru Hristos pe pamânt, iar în cer se roaga pentru toata lumea.

Icoanele se sfintesc de Biserica si unele sunt facatoare de minuni, primind har deosebit în ele, atât pentru rugaciunile sfintilor respectivi, cât si pentru credinta si lacrimile credinciosilor care le cer ajutor.

În trecut, se obisnuia ca dupa trei Sfinte Masluri, daca bolnavii nu se ameliorau din cauza unor pacate grele, sa fie îndrumati pe la Sfintele Moaste si la Icoanele facatoare de minuni. Altii mergeau la preoti si duhovnici harismatici cu viata deosebita si se usurau de suferintele lor. Iar cei care aveau de la Dumnezeu un canon mai greu de îndeplinit, rabdau boala cu barbatie pâna la moarte si ajungeau la o înalta traire duhovniceasca. Ba, unii dintre ei, desi suferinzi, dobândeau harul vindecarii si alinau suferintele altor bolnavi, spre lauda lui Dumnezeu, iar pe ei nu se tamaduiau.

În Vietile Sfintilor si în scrierile patristice citim despre multe minuni si vindecari de boli. Unii vindecau bolnavii prin rugaciune si punerea mâinilor pe capul lor, mai ales preotii. Altii atingeau bolnavii cu hainele lor si cu Sfânta Cruce si îi tamaduiau. Altii îi vindecau prin atingerea de Sfintele Icoane si prin stropire cu agheasma. Iar cei mai multi, stiind ca oamenii se îmbolnavesc din cauza pacatelor lor si ale parintilor copiilor pâna la al 4-lea neam, posteau si se rugau împreuna cu bolnavii si rudele lor, un anumit timp. Apoi îi dezlegau de pacate prin spovedanie, le faceau Sfântul Maslu si bolnavii se vindecau pe masura credintei si a pocaintei lor. Iar cei care nu paraseau pacatele de moarte, nu se vindecau sau se îmbolnaveau mai greu.

Un parinte sfânt, simtind cu duhul ca a fost adusa o femeie bolnava la poarta manastirii, a trimis ucenicul sa-i spuna: “Femeie, parasesti pacatul cutare ca sa te vindeci sau te întorci acasa nevindecata”. Dupa ce bolnava s-a cait de pacatul ei ascuns si l-a marturisit, cuviosul a zis ucenicului: “Întrucât femeia si-a marturisit pacatul si a fagaduit ca nu-l mai face, ia haina mea si toiagul si te atinge de trupul ei si se va vindeca si la suflet si la trup” si s-a întors sanatoasa la casa ei.

Sfântul Grigorie Decapolitul, ale carui Sfinte Moaste se afla în Manastirea Bistrita din judetul Vâlcea, facea numeroase minuni de vindecare. Odata, a venit la el un crestin bolnav si-l ruga sa-l vindece. Dar cuviosul nu voia. Atunci el a intrat pe ascuns în chilia Sfântului si s-a culcat în patul lui si îndata s-a facut sanatos.

Moastele Sfintei Parascheva de la Iasi, de asemenea au facut si fac nenumarate minuni de vindecare. O femeie bolnava a fost consultata de medici si acestia i-au diagnosticat un cancer. Înainte de internare pentru operatie, s-a închinat la racla Sfintei Parascheva si a citit cu lacrimi Acatistul ei, ca sa scape cu bine. Dupa internare, la ultima consultatie înainte de operatie, a fost gasita sanatoasa si s-a întors acasa, multumind lui Dumnezeu.

La moastele Sfântului Mc. Ioan cel Nou de la Suceava s-au vindecat nenumarati bolnavi. În anul 1975 s-a vindecat aici un profesor care avea mâinile paralizate, în urma iradierii din laboratorul în care lucra.

La moastele Sfântului Calinic de la Cernica s-au vindecat multi crestini bolnavi de tot felul de boli, printre care si o copila nascuta oarba.

Apa sfintita în Biserica Ortodoxa

Apa este elementul cel mai însemnat pentru toate creaturile.

Crestinii, în general, si bolnavii, în special, trebuie sa consume apa sfintita. În felul acesta se vor împartasi de energiile necreate ale Duhului Sfânt ce exista în compunerea ei.

Sfintirea apei înseamna aducerea ei la starea initiala, asa cum o crease Dumnezeu la început, când era apa vie, sfânta si nealterabila. Dar, dupa caderea omului în pacat, a început alterarea si pierderea calitatii de apa vie.

Preotul nu face decât sa-i redea apei actuale, ale carei molecule se misca dezordonat (miscarea Browniana), nealterabilitatea – stare în care miscarea moleculelor este ordonata si ritmica. În acest sens, putem afirma din nou cu toata convingerea ca sfintitii liturghisitori ai Bisericii noastre ortodoxe, prin Sfintele Taine si Ierurgiile pe care le savârsesc, sfintesc materia prin harul Duhului Sfânt.

Sfintirea apei, în Biserica noastra, se realizeaza în patru feluri:

1. Primul fel de sfintire a apei este chiar la nastere.

Copilul, stim ca se naste cu pacatul stramosesc, deci, este necurat. De aceea, Biserica a rânduit ca moasa copilului sa vina la biserica cu un vas cu apa, pe care o va sfinti preotul. Cu aceasta apa se spala pruncul în albie, se stropeste si se da sa înghita putin. Se procedeaza astfel pentru a nu trai pruncul fara sa se împartaseasca de harul lui Dumnezeu, prin aceasta apa sfintita, pâna la botezul lui, când se împartaseste pe deplin cu Hristos.

2. O a doua sfintire a apei se face la savârsirea Tainei Sfântului Botez. Deci, când se boteaza pruncul, se sfinteste mai întâi apa din cristelnita si dupa aceea se boteaza pruncul în apa sfintita.

3. Cea de-a treia sfintire a apei este Agheasma Mica sau Sfestania. Aceasta se face ori de câte ori este nevoie. De obicei în fiecare luna. Cu aceasta apa se stropeste casa, lucrurile din casa, gospodaria, animalele, oamenii bolnavi, ogoarele, masinile si, în general, toate dependintele omenesti, fara deosebire. Apa care ramâne de la sfintire, se pune într-un vas la un loc curat si se ia în fiecare dimineata pe nemâncate dupa anafura, când suntem curati trupeste si sufleteste si ne-am împlinit rugaciunile diminetii. Copiilor le este recomandata în fiecare dimineata.

Bolnavii mai pot fi stropiti si cu Agheasma Mica de la Izvorul Tamaduirii, sarbatoare ce este asezata în calendar dupa Sfintele Pasti, în vinerea din Saptamâna Luminata.

4. A patra sfintire a apei se numeste Agheasma Mare si se sfinteste o singura data pe an, la Boboteaza (Botezul Domnului), 6 ianuarie. Se consuma de la 6 ianuarie pâna la 14 ianuarie, dimineata pe nemâncate. Dupa aceea, în tot cursul anului aceasta Agheasma Mare se pastreaza într-o sticla la loc curat si nu se consuma decât atunci când omul posteste si nu manânca nimic toata ziua, pâna la 4-5 dupa-amiaza si este spovedit, dupa care se ia anafura.

Fiecare crestin trebuie sa aiba în casa sa, în sticle curate, la un loc curat, cele doua feluri de apa sfintita: Agheasma Mare si Agheasma Mica. De asemenea, trebuie sa mai aiba anafura (pâine sfintita) si ulei sfintit de la Sfântul Maslu. Astfel, dimineata, dupa ce ne sculam, ne spalam, ne îmbracam, ne închinam si spunem rugaciunile diminetii, luam o bucatica de anafura, înghitim de trei ori Agheasma Mica si ne ungem pe frunte în semnul Sfintei Cruci cu untdelemn sfintit la Sfântul Maslu.

Tot legat de modul de folosinta al apei sfintite dorim sa mai adaugam:

·        oricine poate consuma apa sfintita cu conditia sa nu manânce si sa nu bea nimic dupa orele 24, adica miezul noptii, pentru ca ziua urmatoare sa o începem cu harul lui Dumnezeu, ce se afla în aceasta apa sfintita;

·        pentru cei casatoriti, conditia principala pe care trebuie sa o îndeplineasca pentru a consuma apa sfintita este “curatenia trupeasca”;

·        elevii si studentii pot sa bea dimineata, înainte de masa, si sa se stropeasca pe frunte si pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le darui întelegere si pricepere;

·        se poate stropi prin casa atunci când se crede de cuviinta (suspect de farmece, descântece, vrajitorii sau alte lucrari diavolesti);

·        celor bolnavi, apa sfintita le este de mare trebuinta: sa o bea pe nemâncate; sa-si stropeasca hainele de pe ei si ranile sau locurile dureroase;

·        grajdul animalelor se poate stropi în fiecare luna cu apa sfintita dar mai ales când apar diferite boli la animale sau pasari;

·        gradinile si tarinile este foarte indicat sa se stropeasca cu apa sfintita atât la semanat si recoltat, cât si la aparitia daunatorilor sau altor boli;

·        masinile si orice utilaj cu care lucram, de asemenea sa se stropeasca cu apa sfintita împotriva accidentelor;

·        femeile pot folosi apa sfintita numai în perioada de curatenie.

Prin împartasirea în fiecare zi cu aceste elemente sfintite, cu credinta, cu rugaciune si cu post, se dobândeste sanatate trupeasca si sufleteasca, se întareste credinta, se sfinteste tot ce tine de casele oamenilor si se alunga diavolii, teama, frica de moarte, visele rele si orice primejdie. Acea zi este binecuvântata de Dumnezeu.

sursa : aici

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: